Am stat de vorba cu Daniel Mischie Președintele HORA pentru a intelege mai bine efectele acestei perioade pentru industria Horeca.
În primul rând, vă rugăm să ne spuneți cum s-a simțit această perioadă din perspectiva dumneavoastră, în calitate de Președinte HORA?
Știm cu toții că industria HoReCa s-a confruntat cel mai puternic cu efectele acestei pandemii și că sectorul de servicii a intrat într-un blocaj. La nivelul PIB-ului, industria restaurantelor contribuie cu 1,5%, însă în plan social, industria are un impact mult mai mare, mai ales dacă ne uităm la cifrele șomajului tehnic din acest sector în ultimele luni. Noi estimăm generic un impact în jurul a 5% din PIB, prin cei 200.000 de angajați efectiv și o cifră similară pentru ceilalti jucatori care sunt indirect implicați în domeniu.” Ca reprezentant al HORA România, dar și ca antreprenor, am resimțit această criză de două ori. Pe de o parte, în calitate de antreprenor, a trebuit să mă coordonez cu echipa pentru a ne adapta rapid schimbărilor aduse de replierea business-ului pentru delivery. Pe de altă parte, m-am bucurat de rolul meu în medierea constantă a intereselor membrilor HORA în fața autorităților, pentru a-i ajuta să depășească această etapă plină de provocări. Doza mare de incertitudini a făcut ca fiecare zi să ne oblige să fim tot mai creativi, dar și cât se poate de responsabili. HORA și-a construit în timp reputația de partener al unor dialoguri constructive cu autoritățile. Redeschiderea treptată a teraselor, respectând noile restricții, a adus și aduce o mulțime de necunoscute pe care trebuie să le depășim pe măsură ce ne confruntăm cu ele. Ne bucurăm însă că treptat, lucrurile revin la normal și că o parte dintre oamenii care au stat în aceste luni în șomaj tehnic se pot întoarce la joburile lor.
Se vorbește foarte mult în aceste zile despre particularitățile Horeca raportat la cultura și obiceiurile unei țări – Cum suntem noi ca popor cu rădăcini latine? Am reușit să fim disciplinați?
Cred că, în afara unor excepții care există în toate țările, românii au arătat disciplină și responsabilitate în această perioadă, poate chiar mai mult decât se aștepta. Deși suntem un popor care apreciază foarte mult timpul petrecut cu cei dragi, mai ales în spațiul public, în localuri, la terase, cred că am învățat cu toții în această perioadă că o formă de a ne arăta dragostea față de cei dragi este să-i protejăm. Așa se face că ownerii de localuri au abordat cu maximă seriozitate această deschidere treptată a teraselor, repectând distanțarea meselor și a oamenilor, asigurarea normelor de igienă și sanitare conform noilor reglementări. Clienții, de cealaltă parte, au venit la terase treptat, în grupuri care nu depășesc numărul recomandat de autorități, iar încasările după prima săptămână de relaxare arată o prezență nu foarte mare, dar încurajatoare în localuri. Așadar, oricât de latini am fi, am înțeles că acesta este momentul în care trebuie să arătăm responsabilitate socială și respect pentru efortul pe care îl depun autoritățile în a ne proteja pe noi toți.
Credem cu tărie că ne adresăm unor cetățeni responsabili, care au înțeles pericolele implicate de relaxarea măsurilor. În același timp, industria și-a asumat o redeschidere responsabilă, cu măsuri menite să asigure siguranța turiștilor, clienților și angajaților. Considerăm că este momentul potrivit să urmăm exemplul altor state europene, unele mai grav afectate prin număr de contaminări, dar care se îndreaptă curajos spre normalitate prin redeschidere.
Fără să analizăm contribuția Horeca la PIB, de ce este importantă industria la promovarea imaginii de țară?
Construirea unui brand, fie că vorbim despre localuri sau despre o țară, este un proces esențial și continuu în poziționarea și succesul acestora, lucru pe care tot mai mulți antreprenori din această industrie au început să-l înțeleagă. Să pui bazele unui brand înseamnă mult mai mult decât să investești în localul/hotelul respectiv și să asiguri toate facilitățile clientului. Trebuie să comunici constant cu el, să-i spui o poveste, să-l faci să înțeleagă de ce este important să te aleagă pe tine și nu pe altul. Practic, trebuie să îți construiești o identitate care să rămână în mintea oamenilor mult timp. Brandul de țară este construit din toate aceste mici identități puse la un loc, pe baza căruia un turist străin decide dacă povestea pe care aceste identități o conturează este ceea ce-și dorește el de la o călătorie în România. În plus, este de la sine înțeles că orice turist își face o impresie asupra locurilor în care merge în urma interacțiunii cu oamenii din hoteluri, restaurante, cafenele, cam tot ce înseamnă HoReCa. Multe povești despre vacanțe încep, de regulă, cu amintiri despre cât de bine ne-am simțit în hotelul în care am dormit și cât de mult ne-a plăcut ceea ce am mâncat. De unde și acest trend al călătoriilor culinare. HoReCa este un sector care influențează mult un brand de țară, să luăm exemplul Franței sau al Greciei, unde în afara obiectivelor turistice culturale, pe planul imediat următor sunt celebrele preparate culinare pe care trebuie neapărat să le încercăm, brânzeturile franțuzești, vinurile sau souvlaki-ul grecesc. Să nu uităm nici de ospitalitatea pe care o arată. Toate acestea fac parte din identitatea țării respecive și pun o cărămidă importantă în construirea brandului acesteia.
Foarte multe organizații, restaurante, dar și furnizori s-au implicat în acțiuni concrete de CSR. Este pandemia un stimul pentru aceste acțiuni sau responsabilitatea socială este firească indiferent de context?
Cred că responsabilitatea socială ar trebui să ocupe un loc constant în viața fiecăruia dintre noi, indiferent dacă motorul acestei implicări îl reprezintă o pandemie sau simpla nevoie de a da ceva înapoi societății în care ne-am dezvoltat. Altfel, evident că o situație atât de complexă, globală și cu repercusiuni pe termen lung a sensibilizat întreaga societate și mulți dintre owneri și-au dat seama că este un moment bun în care să arate solidaritate nu doar în industrie, ci și cu alte categorii sociale defavorizate sau care au nevoie de sprijinul lor acum, mai mult decât oricând.
V-ați asumat hashtag-ul #curaj – unde este nevoie de acest curaj în condițiile în care simțim că viitorul industriei este serios periclitat prin întârzierea oarecum nejustificată a relansării industriei?
Este nevoie de #curaj atunci când, în calitate de owner, decizi să-ți păstrezi toți angajații, deși ai încasări zero, pentru că știi cât de greu este să construiești din nou o echipă și cât de importanți sunt oamenii în această industrie. Este nevoie de #curaj să-ți redefinești peste noapte business-ul pentru a putea avea în continuare o afacere. Este nevoie de #curaj atunci când redeschizi localuri la capacitate de sub 50% și mizezi pe un viitor plin de incertitudini. Și, în final, este nevoie de #curaj atunci când îți asumi că trebuie să-ți închizi afacerea, să iei o pauză și să aștepti ca lucrurile să se îndrepte pentru a reveni în industrie.
Masa Bunătății este un demers care urmărește acțiuni concrete pe parcursul lunii mai 2020. În ce condiții credeți că astfel de acțiuni ar trebui să fie recurente?
Având în vedere impactul acestui proiect până în acest moment, cred că avem în față un model de best practice. Masa Bunătății este un proiect prin care am deschis un dialog între companiile care pot ajuta și categoriile defavorizate sau aflate în nevoie acum. Acest proiect a fost gândit pentru perioada de urgență și alertă și se derulează până pe 16 iunie 2020. Până acum, aproximativ 1.250 de persoane au primit o masă caldă zilnic, începând din 6 mai. Primul partener din zona de business, care s-a alăturat proiectului – Philip Morris România – ne-a oferit un sprijin peste așteptări prin comunitatea utilizatorilor IQOS, iar prin partenerii din retail au fost pregătite și livrate peste 30.000 de mese calde medicilor și asistentelor din prima linie, precum și persoanelor dezavantajate din sectorul 3 al Capitalei. Cred că această mobilizare și rezultatele bune pe care le-am obținut ne-au arătat că se pot face lucruri bune, chiar și sub presiune și în condiții excepționale. Ideal ar fi să putem continua astfel de proiecte și în situații mai puțin dramatice și luăm în calcul o continuare a acestui proiect într-o formă sau alta.
Susținem moralul celor din linia întâi prin gesturi simple de recunoștință, ne puteți spune care au fost aspectele pozitive ale acestei perioade de izolare și carantină?
Am sesizat, în ultimele luni, un sentiment de solidaritate în interiorul industriei, pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Cred că această perioadă grea ne-a învățat să-i privim pe ceilalți cu mult mai multă atenție și îngăduiță, iar acest lucru ne-a obligat să ne privim și pe noi înșine mai atent și să evaluam cum suntem noi de fapt. Și, cu siguranță, această etapă ne-a ajutat să dăm valențe mai profunde noțiunii de responsabilitate socială.
Prin Masa Bunătății asistăm și la un moment pur de solidaritate între jucători ai industriei Horeca – Credeți că această apropiere va continua? Restaurante și branduri partenere vor continua să aprecieze că singurul viitor posibil este unul al colaborării și sprijinului reciproc?
Așa cum menționam și anterior, da, cred că fiecare dintre noi, owner, client, autorități publice, ne-am dat seama că depindem foarte mult de sprijinul celuilalt. Că singuri nu putem face mare lucru. Și-atunci s-a creat și o nevoie, dar și o oportunitate de a ne alătura eforturile pentru a face față unei situații cu care nu ne-am mai confruntat niciodată. Tocmai de aceea, în perioada aceasta, am auzit mai mult decât oricând cuvintele „împreună”, „echipă”, „oameni”. Ne-am întors, într-o mare măsură, la lucrurile esențiale.
Aș dori să menționez că prin Masa Bunătății s-au reunit unele dintre cele mai importante branduri ale industriei, respectiv: Conacul Archia (Deva), Cofetăria Bombo (Brașov), Calif, City Grill, Jerry’s Pizza, Kané Group, Kripton Delivery (Drobeta Turnu Severin), La mama, I’Ladrino, Loft, Red Angus Steak, Reina Events, Better Brands, Trattoria Paradis, Trickshot, Zexe, Better Brands (produse Subway). Ele au fost pionul principal în acest concept finanțat de Philip Morris Romania și coordonat de HORA, iar beneficiarii finali au fost personalul implicat în linia 1 în lupta cu răspândirea virusului.
Cât de important este un organism precum HORA ca nivel de influență și intermediere a relației cu autoritățile statului?
În situații de criză și nu numai, este extrem de valoros ca interesele de business ale fiecărui membru să fie reprezentate de un organism competent și viu, așa cum este HORA, iar solicitările tale să fie auzite și respectate. Rolul nostru este să ne asigurăm că membrii noștri sunt reprezentați corect, că primesc consultanță de calitate și că sunt ghidați în direcția potrivită.
Un cuvânt de încheiere care să exprime faptul că avem motive de optimism pentru viitor, dar cu rezervele realității prezente.
Relaxarea restricțiilor impuse de autorități și reluarea treptată a activității dechide ușa încrederii că lucrurile vor reveni la normal încetul cu încetul. Sigur, efectele acestei perioade se vor resimți mult timp de-acum înainte, însă cu mult efort, cu prudență și responsabilitate, vom reuși să recuperăm pierderile de acum la un moment dat. Deși am plătit un preț destul de mare, sunt convins că am și învățat câteva lucruri extrem de valoroase.
#strongertoghether
Cmentariile sunt închise