Lucrarea de doctorat a Adrianei Sohodoleanu a fost nominalizată la premiile Gourmand World Cookbook

Lucrarea de doctorat în sociologie despre Noua Bucătărie Românească scrisă de Adriana Sohodoleanu și apărută în decembrie la Editura GastroArt se află pe lista scurtă de nominalizări pentru premiul Cea mai bună carte culinară din sau despre Europa de Est la prestigioasele premii Gourmand World Cookbook. Volumul este comercializat exclusiv prin rețeaua de libării Cărturești.

Concursul a fost înființat în 1995 de către Edouard Cointreau și recompensează, printre altele, cele mai bune cărți de gastronomie, tipărite sau digitale din întreaga lume. În Europa aceste premii sunt mereu denumite Oscarurile pentru industria gastronomică. Anul trecut, volumul “Zămuri – supe, zupe și năcreli; rețete ardelenești din bătrâni” de Mircea Groza, apărut tot la editura GastroArt, a fost nominalizat la două categorii “Food Heritage book” și “Eastern Europe book” și a reușit să câștige premiul pentru cea mai bună carte din Estul Europei.

Ce e nou în Noua Bucătărie Românească este lucrarea de doctorat în sociologie a Adrianei Sohodoleanu și analizează principalele direcții de modernizare a bucătăriei autohtone. Lucrarea prezintă concluziile unei cercetări de aproximativ 5 ani în care autoarea a intervievat o mare parte din chefii care au contribuit la schimbarea la față a peisajului culinar de la noi și a participat și analizat mai toate experiențele gastronomice locale de interes temei. Cartea beneficiază și de câteva rețete propuse de unii dintre cei mai cunoscuți bucătari de la noi.

Noua Bucătărie Românească este forma locală a unui fenomen internațional care gravitează pe orbita Noii Bucătării Nordice care a accelerat tendințe culinare naționaliste sau doar regionale în mai toată lumea. În România termenul de “nouă bucătărie” a început să fie folosit mai întâi în București cu o oarecare frecvență încă  din 2018, dar impactul lui este încă redus. Cele douăsprezece restaurante identificate au făcut obiectul unei cercetări empirice întinse pe parcursul a patru ani. Lucrarea arată că restaurantele apar ca proiecte de autor opuse unor practici culinare standardizate în deceniile comuniste și persistente încă în prezent. Inițiatorii lor susțin că și-au asumat responsabilitatea excelării unei bucătarii românești alternative, care să arate bogăția, tradiția și potențialul mâncării românești. Datele colectate conduc la concluzia că noile restaurante își creează câmpul prin succesul localului și respecificarea autenticității. Mecanismele angajate sunt discursul identitar și rețetarul local. Bucătarii acordă atenție exclusiv ingredientelor și practicilor locale că expresie a moștenirii culturale tangibile și intangibile, recuperându-le și promovându-le pe acelea dintre ele care reprezintă, sugerează, semnifică locul, terroir-ul, comunitatea. Ei creează la nevoie un imaginar pozitiv identitar asociat bucătăriei românești prin exploatarea ingredientelor și rețetelor care au asociate amintiri, povești, tradiții și referințe istorice cu potențial de a activa sentimente de mândrie națională și nostalgie. Restaurantele analizate explorează relația dintre moștenire și mâncare, văzând în această datorie și oportunitate și adresând astfel seturi de parametri conflictuali.

”Consider că Noua Bucătărie Românească este atât o continuitate istorică cât și o ruptură de trecut. Mișcarea, deși relativ browniană, își construiește câmpul apelând la resurse materiale precum ingrediente locale de sezon, rețete micro-locale și resurse simbolice precum tradiții, istorii și amintiri prin care patromonializeză conceptul de local. Noua Bucătărie Românească narează localul performativ și teatral, propunând o experiență la un preț accesibil unei clase cu surplus de capital economic și cultural. Ea are o contribuție pozitivă la dezvoltarea comunității gastronomice locale și, deși este influentă, ea nu străpunge (încă) granițele comunității foodie. Făcând parte din eforturile disparate ce țintesc îmbunătățirea serviciilor și a imaginii țării atât pe plan intern cât și, sau în special, extern, rămâne de văzut în ce măsura aceste restaurante pot crea o schimbare printre clasa de mijloc vizată. Acest aspect precum și modurile în care percepe consumatorul noua oferta culinară rămân ca teme viitoare de cercetare care să contribuie la aprofundarea cunoașterii Noii Bucătării Românești” (Adriana Sohodoleanu)

Adriana Sohodoleanu, doctor in sociologie din 2021, este gastronom. Teza sa de doctorat, care a analizat fenomenul Noii Bucătării Românești, o validează ca cercetător, iar experiența sa de proprietar de cofetărie artizanală îi asigură ancorarea practică în munca de laborator și în industrie. Adriana a contribuit cu articole la publicații precum Oxford Food Symposium’s Proceedings, Dilema Veche, Iscoada, Zile si Nopti și altele. Eseurile ei explorează conexiunile dintre mâncare și societate, atrăgând atenția asupra modurilor complexe în care cultura alimentară se împletește cu contexte socio-politice mai largi. Adriana este co-autor al unei cărți de rețete de deserturi istorice, alături de Cosmin Dragomir, și are intervenții săptămânale la Radio România Cultural sub umbrela proiectului său Cultura la farfurie care cuprinde și prelegeri la Fundația Calea Victoriei, cine culturale în colaborare cu chefs și somelieri, degustări, etc.

Lista nominalizărilor pentru premiul Cea mai bună carte est-europeană:

• Bosnia – Barbara’s culinary code, in honor of Barbara Liskov
• Estonia – Rockem Void, Vladislas Djatsuk (Menu Meedia)
• Lithuania – Taste Lithuania, revised 2024, Beata Nicholson
• North Macedonia – Despina Clarke, Philip Clarke
• România – Ce e nou în Noua Bucătărie Românescă, Adriana Sohodoleanu, Preface Marius Tudosiei, Afterword Cosmin Dragomir (GastroArt)
• UK – Sweet Polish Kitchen, Ren Behan (Pavilion)
• USA – The Kingdom of Rye, Darra Goldstein (University of California)