O nouă conferință “Gastronomia cu bune, cu rele” a pus pe masă subiectul consumului de pește autohton
Neîncrederea multor consumatori români în prospețimea și igiena peștelui oferit în locațiile HoReCa din afara Deltei, zvonistica și unele comportamente neprofesioniste ale unora dintre operatorii de restaurante sau revânzători – toate acestea contribuie la un consum redus al peștelui românesc. Cu câteva excepții (crapul, păstrăvul, calcanul), peștele românesc nu se bucură de o imagine pozitivă în fața consumatorilor la nivel național, care preferă mult mai bine promovata doradă – calibrată standardizat, prezentată profesionist – din apele mărilor nord-mediteraneene, au subliniat reprezentanți ai industriei de profil la conferința “Gastronomia – cu bune, cu rele” (dedicată peștelui românesc) organizată sub egida We Are Romania / YOU ARE WELCOME.
Astfel, doar 0,5 din cele 8 kilograme de pește consumate în medie anual de un român provin din acvacultura românească (raportat la o medie europeană de consum de aproximativ 20 kilograme), a relevat scriitorul și jurnalistul specializat pe agricultură și producție alimentară Dumitru Bădița.
România produce anual aproximativ 12.000 tone de pește din acvacultură, față de peste 100.000 de tone în fiecare dintre țări precum Spania, Italia sau Franța și aproximativ 1.000.000 tone la nivelul întregii Uniuni Europene, a mai indicat jurnalistul, care atras astfel atenția asupra ponderii masive pe care importurile o au în piața autohtonă de profil.
Surprinzător, peștele din Deltă face uneori mai mult timp de la recoltare până în farfuriile Punctelor de Gastronomie Locală din Deltă decât cel adus din Grecia, a arătat Alexandru Filip, managerul Casei Filip din Sarichioi, de pe malul lacului Babadag. Vorbitorul a arătat cum peștele extras din Deltă de către pescari trebuie predat obligatoriu către cherhanale, afaceri private, care îl vând apoi operatorilor de alimentație publică, lungind lanțul de aprovizionare, scumpind produsul și adeseori făcându-l chiar inaccesibil atunci când marfa este insuficientă și ajunge să fie direcționată prioritar către satisfacerea contractelor cu marile rețele comerciale.
Între realități obiective și percepții deformate, imaginea peștelui românesc are de suferit, au indicat și ceilalți invitați la eveniment – Marius Tudosiei, de la Băcănia Veche, și Daniel Voinea, pasionat cunoscător și inițiator al Cărții peștilor.
Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama și membru fondator al inițiativei We Are Romania / YOU ARE WELCOME, prezent în audiență, a împărtășit motivul pentru care a scos din meniu crapul prăjit în crustă de mălai și a explicat și prezența somonului și a doradei: crapul nu se cere.
Toți vorbitorii la conferință au căzut de acord că e nevoie de mai multă informare corectă a consumatorilor, iar Cezar Ioan, moderator al întâlnirii alături de Cosmin Dragomir, a punctat că unul dintre locurile unde această informare ar avea cea mai mare eficiență raportat la costuri ar fi chiar Hala Obor, unul dintre cele mai accesate puncte de aprovizionare a populației cu pește.
În urma discuțiilor de la conferință, au apărut câteva idei promițătoare cu privire la soluții concrete pentru creșterea consumului și imaginii peștelui românesc – de la „platourile deltaice” cu mixuri tipice regionale comercializate în marele retail la modurile de prezentare a mâncărurilor cu pește și a furnizorilor și localizării acestora în meniuri și până la campanii naționale de informare publică. Acesta este și sensul conferințelor We Are Romania / YOU ARE WELCOME: de a analiza cât mai obiectiv situația actuală și contextul și de a duce dezbaterile până la nivelul de idei concrete și aplicabile practic în piață și de asamblare a ideilor și soluțiilor pentru construcția unui brand de țară bazat și pe gastronomie – atât pentru uz internațional cât și intern.
Alături de acest demers au venit branduri de succes cu preocupare în dezvoltarea pieței dar și a educării consumatorilor și profesioniștilor precum Agricola – Creator de poftă, Pescobar, Eisberg – colour your life și Teamfresh HoReCa.
