La Castel MIMI, vinurile şi viţa de vie transmit o istorie de peste un secol: povestea vinăriei începe în îndepărtatul 1893 când Constantin Mimi plantează primii butași de viță-de-vie pe locul care urma să devină legendar peste ani. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, adus din Franța și promovat cu insistență de el. Deși a trecut peste un secol de la fondarea sa, Castelul Mimi și-a păstrat istoria și tradițiile, iar povestea ne-o spune chiar Adrian Trofim, cel care o duce mai departe.
Vă rugăm să ne introduceți puțin în istoria locului prin intermediul câtorva cuvinte despre Constantin Mimi și soiul de viță Aligote.
Fiecare poveste își are rădăcinile în realitate: Constantin Mimi, pe când își făcea studiile în orașul francez Montepellier, la una dintre cele mai prestigioase școli agricole, a întâlnit o domnișoară. Fiind îndrăgostit, a mers la parinții ei pentru a o cere în căsătorie. A primit un răspuns negativ, motivat prin faptul că nu are nimic la suflet: nici palate, nici castele. Mimi însă luase răspunsul drept o provocare și după ce și-a construit Castelul de la Bulboaca, a mers înapoi la părinții fetei, dar a aflat că ea se măritase între timp.
Acesta a devenit de altfel momentul în care numele său a devenit cunoscut în lumea vinificației, căci a reutilat și replanificat clădirea în vinărie. A construit și o distilărie. Alături a sădit vii cu Aligote – un soi francez de struguri ce dă roadă destul de impunătoare, în jur de 15 tone de poamă la hectar. Recolta de Aligote era folosită în mare parte pentru distilărie. Drept regulă e un soi destul de neutru cu paleta gustativă plată. Nu este folosit pentru pregătirea vinurilor de calitate premium, deocamdată…
Dar daca ne uităm un pic la Viorica, un soi autohton din Moldova, care acum 5-10 ani în urmă era considerat incapabil de a face un vin foarte bun, totuși astăzi acesta a ajuns să fie apreciat la toate concursurile mondiale de vinuri. Acest lucru a fost posibil datorită schimbărilor climatice și care în domeniul nostru au și aspecte pozitive. Dacă acum 2 ani începeam recolta pe la a doua jumătate de septembrie, în 2019 echipa era în vie la cules deja din 15 august. Am și început recolta anul acesta cu Viorica.
În acest moment nu avem plantații de Aligote, dar conform planului nostru de dezvoltare acest lucru se va schimba. Vom începe cu o cantitate mică, pentru a vedea cum se va comporta acest soi în noile condiții climaterice, mai ales în zona noastră. E un loc UNIC! Plantațiile de 170 Ha sunt amplasate pe malul râului Nistru, lângă satul Speia. Aici râul Nistru creeaza o „șerpuire” unică. Apele mișcă masele de aer, creează un vârtej de aer constant, care schimbă presiunea atmosferei din jur și formează astfel o microclimă neobișnuită. Dacă la vinărie, aflată la 5 kilometri de la plantație, plouă torențial, în vie nici strop de apă!
Vânturile aduse de Nistru sunt foarte bine venite în podgoria din Speia, deoarece după fiecare ploaie ele reușesc să usuce frunzele și strugurii mai repede decât în alte părți. Acest lucru ne ferește de boli și stropiri. Solul pe care stă vița de vie este format dintr-o jumătate de metru de cernoziom, urmat de vreo 2 metri de lut, după care nisip și pietriș. Un sol bogat în minerale și potențial.
Cum țineți pasul cu vremurile moderne, care sunt investițiile făcute în domeniu în ultimii ani și pe ce ați decis să puneți accent?
Conceptul Castel Mimi are la baza sa contrastul dintre tradițiile țării și viziunile moderne. De exemplu, design-ul complexului turistic și cel al etichetelor a fost inspirat din cultura neolitică a strămoșilor noștri. Am atașat imaginea unei figuri, ale cărei elemente grafice au fost folosite la crearea logoul nostru. Elemente asemănătoare din Neolitic se regăsesc peste tot la Castel Mimi, pe uși și porți, balustrade, mobilier din restaurant, chiar și în felul în care este amplasată iluminarea. Toate acestea își trag inspirația din culturile noastre cele mai vechi. Totodată complexul Castel Mimi este un loc modern din punct de vedere al turismului, unde avem cădiri cu cele mai mari geamuri din regiune (România, Moldova, Ucraina), dotate cu sisteme IT unice în lume, create doar pentru Castel Mimi.
Ce ține de producerea de vin, folosim un contrast între tradițional și modern: am sădit vița de vie într-o zonă vinicolă cu o istorie bogată; vița de vie însă am ridicat-o pe un sistem de suspedare de ultimă generație. Culesul strugurilor se face doar manual, pentru a asigura selecția calitatativă a strugurilor direct în vie. Astfel, la vinărie nu ajunge nici macăr un strugure de calitate inferioară.
Strugurii sunt adunați în lăzi, care ulterior sunt transportate la vinărie. Aici sunt descărcați cu grijă într-un frigider special pentru răcire (un lucru important mai ales pentru strugurii albi). După ce se răcește, poama merge la prelucrare, unde folosim unele din cele mai performante prese din lume (marca Vaslin Bucher) care înlocuiește aerul din sistem cu un gaz inert, pentru a evita oxidarea mustului din bobițe în timpul presării. Evitarea contactului cu oxigenul este foarte importantă, deoarece acesta fură din aromele vinului. Încercăm pe cât posibil să protejăm sucul de oxigen, folosind gazele inerte, inclusiv și în timpul fermentării. Fermentatoarele sunt de altfel conectate la un sistem foarte sensibil, care ține temperatura sub control pe tot parcusul fermentării.
Dispunem și de un sistem de tratare a vinului cu frig, de ultimă generație, creat de mine împreună cu un consultant francez. Acest sistem poate fi folosit atât pentru vinurile albe cât și cele roșii. El este necesar pentru stabilizarea vinului după metoda veche prin răcire; ne scutește de folosirea filtrelor și a aditivilor în vin; menține proprietățile vinului, răcindu-l fără folosirea pompelor și astfel evită contactul vinului cu oxigenul.
Azotul este folosit chiar și la îmbuteliere, pentru același scop, cel de a evita oxidarea.
Cât ține de vinurile roșii din seria noastră Clasică, destinată doar pentru Horeca, aici onorăm tradițiile vechi de vinificare. Toate vinurile sunt ținute la barrique, unde iși petrec fermentarea malolactică, cum i se mai spune „a doua fermentare in butoaie”. Beciurile, în care sunt păstrate poloboacele cu vin, dispun de ventilare naturală și mențin o temperatură între 14-16 grade Celsius întreg anul. Aducem butoaie doar din Bordeaux, de la unul dintre cei mai vestiți producători: Radoux.
Este important ca un producător de vin cu tradiție să-și asume o componentă de educare, ce este Beciul Timpului?
Foarte important! Noi avem în plan crearea unei școli pentru dedicate tuturor categoriilor de vârstă pentru a promova interesul profesional al oamenilor din domeniul de vinificație. O școală a micului agronom, sau a micului sommelier. Unde oricine va avea posibiliatea să învețe ce este vinificația și componentele sale. Ei vor putea să vadă cum tradițiile sunt implementate în ziua de astăzi.
Beciul Timpului este locul de maturizare al vinului, este ultimul său examen. Aici vinul se formează pe sine însuși. Noi nu îl grăbim niciodată, îl degustăm o data la 2-3 luni și îi analizăm evoluția. În echipă avem chiar și un limbaj special tehnic, pentru a ne înțelege între noi, vinificatorii de la Castel. Spre exemplu, când spunem „Vinul Povestește” asta înseamnă că fermentarea malolactică decurge destul de intens; „Mai are ceva de spus” echivalează cu faptul că fermentarea malolactică e deja spre finisare, iar „Mai are de șezut” înseamnă că vinul mai are de stat în butoi.
Totodata, la noi în beciuri, experții au șansa de a cunoaște în detaliu cum butoiul poate influența vinul. Ei vor putea degusta un vin din aceeași podgorie, pus la maturare în 10 tipuri de butoaie diferite. Nimeni în Moldova nu a mai efectuat un astfel de experiment și o putem declara o experiență foarte interesantă și plăcută!
Este tânăra generație dornică să pătrundă tainele producerii vinului de calitate? Cine alege să se dedice unei astfel de meserii are nevoie să se maturizeze, la fel precum un vin bun?
Generația de astăzi este interesată de vin, de istoria sa, de secretele producției, dar nu tinde să facă parte din oamenii care creează acest produs. Adică tot mai puțini și mai puțini „artiști” sunt doritori de a cunoaște arta vinificației. Eu personal am studii economice făcute la Viena, dar sunt pasionat nespus de mult de această artă. Nu mă pot numi „vinificator”, dar oenolog sigur. Împreună cu echipa noastră muncim pentru a creea opere de artă.
Este cu siguranță o artă care implică multă răbdare, mai ales că pentru a avea rezultate vizibile e nevoie de ani. Dacă astăzi sădim vița de vie, aceasta va da primul vin de calitate abia după 5-7 ani. Maturarea la butoi mai ia un an, iar pentru a fi consumat cu plăcere, vinul mai are nevoie de vreo jumătate de an în sticlă, uneori și mai mult. Deci trebuie să aștepți în jur de 8-9 ani pentru a gusta din primul vin roșu de calitate al unei tinere podgorii. Vinul alb necesită un pic mai puțină răbdare, fiind produs de la an la an. Fiind economist de profesie și în gândire, am creat în fabrică o secție de micro-vinificație, care ne permite să experimentăm și să obținem mai multe stiluri al aceluiași vin pe parcursul unui singur sezon. Asta ne economisește resurse și ani de așteptare.
Când ați realizat potențialul turismului oenologic și ce măsuri ați luat pentru a-l promova?
Investiția în turism a fost făcută din întâmplare, fără o analiză prealabilă a pieței sau a potențialului acestei ramuri. A fost o decizie spontană, cu un scop nobil: cel de a promova povestea lui Constantin Mimi, fondatorul Castelului. Familia noastră există astăzi datorită acestui domn. Dar asta deja e o altă istorie J. Mimi e salvatorul vinificației din Moldova. În anul 1904 a luat premiul cel mare de la expoziția de agricultură din Petrograd (Sankt Petersburg) a anulat decizia țarului de a tăia toată vița de vie din regiune. A lăsat o amprentă în istoria familiei mele, în istoria țării noastre, dar și în cea a României (el fiind președinte al Băncii Naționale în perioada interbelică și un bun prieten cu Nicolae Iorga).
Cheltuielile pentru promovarea nu au fost semnificative, datorită faptului că este un loc unic și un proiect atât de grandios. Desigur am folosit toate instrumentele posibile pentru a ajuta procesul.
Care este mândria colecției Castel Mimi?
Dacă vorbim din punct de vedere cultural, atunci să știți că avem o colecție grandioasă de covoare, unele cu vechime de 235 de ani. Noi le strângem din întreaga țară și de peste hotare. Considerăm covorul un mesager din trecut pentru generațiile noi. Dacă cunoști simbolurile de pe el, iți poți da seama ce mesaj transmite.
Dacă vorbim de vin, colecția noastră conține sticle din toată lumea. Avem un vin din anul 1727, originar din Germania. Un alt vin cu care ne mândrim, deja produs la Castel Mimi, este Cabernet Sauvignon Reserve 2012, ținut 3 ani la butoi și 3 ani în sticlă, după care este scos la vânzare. Un vin care în prezent este considerat unul dintre cele mai bune din Moldova. Raimonds Tomsons, somelierul numărul 1 în Europa și al treilea în lume, l-a catalogat drept cel mai bun vin pe care l-a degustat în Moldova.
Evoluția vânzărilor în ultimii trei ani și principalele țări către care exportați.
Exportăm vinuri în 21 de țări ale lumii. Exporturile cele mai mari se duc în China. Piața din Republica Moldova a devenit și ea un punct strategic pentru noi. Acum 4 ani însă nu ne prea axam pe ea, dar întrucât Castel Mimi a devenit un jucător mare în turism, am hotărât să promovăm intensiv vinurile noastre și pe piața internă. Totodată România este acum cea mai importantă țară strategică pentru noi. Avem peste 8.000 de turiști din România, o piață unde brandul Castel Mimi devine treptat cunoscut.
Unde găsim produsele Castel Mimi în România?
Vinurile noastre au avut încercari de a fi prezente în România, dar nu cu strategia potrivită. În cele din urmă am găsit partenerii corecți am creat o strategie adecvată. Acum suntem în România de un an cu colecția Animaliens și de vreo jumătate de an cu cea Clasică. Suntem prezenți în Cluj, Brașov, București desigur, Galați, Timișoara, Sibiu și curând în Constanța. Puțin câte puțin ne dezvoltăm.
Câteva locații din România în care suntem prezenți: Wine Bouquet, Zimbria, Les Bourgeois, In Vino Corbeanca, Elsfi Urban Kitchen, NOUA, Lovin, Terroirs-Brașov, Mililitri- Sibiu.
Foto: Calin Stan www.calinstan.com ; Igor Rotari / UNIMEDIA
Cmentariile sunt închise