Mihaela Tyrel de Poix este, alături de contele francez Guy Tyrel de Poix, co-fondatoarea Cramei SERVE, prima companie privată de vinuri din România și unul dintre cele mai de succes business-uri viticole înființat acum 30 de ani. Guy și Mihaela de Poix au readus soiul Fetească Neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, SERVE fiind autorul primului vin Fetească Neagră notată cu peste 90 puncte Parker. Din 2024, la fix 30 de ani de la înființarea cramei, Mihaela Tyrel de Poix a predat cârma afacerii fiicei sale, Silviana Petre Badea, care a devenit director general al Cramei SERVE după o lungă carieră de management în real-estate. Mihaela de Poix a declarat că rămâne foarte implicată în business-ul familiei, concentrându-se asupra zonei de producție și oferind o extrem de prețioasă rezervă de know-how și experiență în managementul companiei.
- După 30 de ani de succes în industria vinului, cum asigurați continuitatea și păstrarea valorilor fondatoare ale Cramei SERVE de către noul management?
Mă consider extrem de norocoasă pentru că la SERVE vom reuși să păstrăm managementul în familie: fiica mea, Silviana Petre, a preluat funcția de Director General la începutul anului; iar fiul meu Paul lucrează deja alături de noi de peste 1 an, el reprezintă imaginea SERVE și coordonează toate programele de promovare și educare către vinuri a consumatorilor finali.
Eu rămân implicată semnificativ în producție, unde îmi și place și unde, cu o echipă de oameni cu care lucrez de 30 ani, ne luptăm cu schimbările climatice ca să facem vinurile SERVE din ce în ce mai expresive – și câștigăm.
- Cum ați pregătit această tranziție și cum credeți că va reuși generația mai tânără să îmbine tradiția cu propria viziune?
Nu a fost simplu, mai ales pentru că generația mea este educată non-business (aveam 28 de ani la Revoluția din 1989); nu avem cultura transmiterii unui business și nici cea a moștenirilor lăsate din generație în generație.
Viticultura te învață însă să lucrezi pe termen lung, să plantezi astăzi ca să culegi peste 5 ani și să valorifici peste 8, așa că am început să caut soluții și să încerc variante încă de acum 10 ani. M-a ajutat mult și experiența pe care am avut-o la domeniul din Ajaccio, Corsica, unde doi dintre copiii soțului meu, Charlotte și Amaury, au preluat cu succes afacerea familială, continuând un lung lanț de viticultori pe partea lor de familie.
Din fericire, în cazul SERVE, generația următoare – Silviana – vine cu multa experiență de management din afara acestui business; momentul este extrem de favorabil trecerii la o nouă generație, dar nu le va fi simplu având în vedere modificările de consum, de preferințe, mai ales în cazul publicului tânăr cu care ei se identifica și pe care îl înțeleg mult mai bine că mine.
Valorile în business sunt valorile noastre de familie legate de respect pentru muncă, pământ și om, etică, profesionalism și inovație. Se poate spune că atât Silviana cât și Paul au fost instruiți în valorile acestea de când s-au născut: unul dintre avantajele unui business de familie.
- Crama SERVE și-a construit o reputație din respectul pentru terroir și evitarea supraproducției, care sunt cele mai importante practici sustenabile pe care le aplicați în vie și cum impactează acestea calitatea vinurilor?
Așa este, când am plantat viile noastre, mai întâi a fost dorința de a produce exclusiv vinuri de calitate (de excelență, cum le spune și numele firmei noastre – Société Euro-Roumaine de Vins d’Exception – SERVE) și am mai știut că viile le vom avea pentru următorii minim 50 de ani, motiv pentru care, încă de la început, am limitat în mod constant producțiile cu strictețe și grijă pentru durata de viață a plantelor.
Ne mândrim cu biodiversitatea pământurilor noastre, folosim exclusiv gunoi de grajd ca ameliorator, iar soțul meu a instaurat în culturile SERVE filosofia de protejare a „sănătății pământului” înainte ca aceasta să fie subiect de discuție în trend. Pentru noi e normalitate de 30 de ani.
Accesăm un program pentru instalarea panourilor fotovoltaice, folosim mașini electrice în vânzări și distribuție, am diminuat cu 30% utilizarea sulfului ca antioxidant în vinurile pe care le produce și certificăm vinurile roșii ca vinuri vegane.
Sigur facem ceva bine dacă avem clienți fideli, iar vinurile noastre se prezintă foarte bine la evaluări internaționale; foarte rar ni s-a întâmplat să nu câștigăm medalii cu toate vinurile prezentate în concurs. Cel mai important pentru mine însă, pe acest subiect, este că pot lăsa copiilor, nepoților mei și nepoților lor pământurile SERVE din Dealu Mare, sănătoase și bogate, gata să găzduiască plante și să facă vin încă multe generații de acum înainte.
- În contextul noilor tendințe în viticultură, care sunt provocările și avantajele adoptării agriculturii biodinamice în cadrul Cramei SERVE și cum vedeți evoluția acestui mod de producție în următorii ani?
Agricultura biodinamică este aplicată de cele mai multe ori în domenii mici (singurul de peste 25 de hectare pe care-l știu este Château Pontet-Canet – Bordeaux) și povestea ei este fantastică. La SERVE am ales să aplicăm din întreaga filosofie a biodinamicii acele aspecte în care știința susține în mod clar povestea și anume: Accent pe Sănătatea Solului și Biodiversitate (îmbogățirea microbiomului solului, încurajarea biodiversității și promovarea unui ecosistem echilibrat).
- De multă vreme sunteți pionierii inovației în ambalaje pentru reducerea amprentei de carbon. Cum au evoluat aceste inițiative în timp și cât de mult au influențat alți producători să vă urmeze exemplul?
În sectorul nostru de activitate, fiind atât de legați de natură, toți producătorii sunt în egală măsură preocupați de reducerea amprentei de carbon; la SERVE, prin partenerii noștri, (la început în special cei de la export) am avut ocazia de foarte devreme să înțelegem cât de important este nu numai pentru noi, ci și pentru consumatorii noștri, să știe că activitatea noastră are un minim impact asupra mediului și că amprenta de carbon este supravegheata continuu: folosirea de sticle ușoare (sub 400g), de dopuri sintetice sau screwcap reciclabile, de cutii de carton din carton reciclat sau reciclabil, diminuarea folosirii sulfului, energia regenerabila și diminuarea utilizării combustibililor fosili în activitatea noastră, respectul față de solul care ne hrănește plantele de viță de vie, toate acestea sunt acțiuni pe care noi la SERVE le avem în permanență în vedere.
Nu toți consumatorii români sunt conștienți de cât de important este pentru mediu să renunțe la plăcerea estetică/tactilă a unei sticle „grele” de vin în favoarea uneia mai ușoare. Suntem conștienți că este un proces de ajustare pentru toată lumea pe acest subiect, dar noi suntem dedicați să fim acolo.
- De-a lungul timpului Crama SERVE a contribuit la revitalizarea reputației pentru Fetească Negre. Care a fost motivația în promovarea acestui produs reprezentativ pentru Dealu Mare pe piața internațională?
Mai întâi a fost calitatea lui: în 1994, când am ajuns cu Guy la primele degustări de vinuri, am găsit o Fetească Neagră fără identitate, uneori chiar demisec sau dulce, despre care nu ne-am putut face nicio impresie. Ne întrebam dacă acest soi merită să fie cultivat, asta și pentru că era foarte sensibilă la umiditate și, din acest motiv, avea adesea probleme de calitate în toamnele ploioase – pe vremea aceea 4 ani din 5.
Apoi, o întâmplare și un noroc ne-au apropiat de soiul Feteasca Neagră: am avut ocazia să gustăm de la Aurel ROTĂRESCU Feteasca Neagră produsă de el după o grindină masivă, care decimase producția la hectar în anul 1994. Și asta a fost revelația lui Guy și T0 al ambiției lui de a renaște și repoziționa acest soi la adevărata lui valoare și potențial. Dealu Mare este leagănul acestui soi extrem de valoros, despre care vom mai auzi vorbindu-se, iar noi la SERVE, am fost primii care am creat noile plante de Fetească Neagra pentru noi și colegii noștri din regiune.
- Cum influențează inițiativele de degustare și alte evenimente de educare a publicului în ceea ce privește dezvoltarea gustului pentru vinurile locale?
Noi ne străduim să arătam publicului (român și străin) care ne calcă pragul la cramă sau la saloanele de vinuri în țară și în străinătate, că în Romania se fac vinuri excepționale. Mai mult decât atât, consumatorul român trebuie să aibă încredere că, dacă cumpără un vin românesc de la noi sau de la oricare dintre colegii noștri de breaslă, va avea în pahar un vin curat, făcut cu responsabilitate de o breaslă de oameni cu mândrie pentru meșteșugul lor. În România nu mai există vinuri proaste. Vinul, poate, alături de IT&C, reprezintă cu cinste România oriunde în plan internațional, iar românii ar trebui să se mândrească cu asta, așa cum o fac francezii, italienii, spaniolii etc. Deci urmărim să imprimăm mândria pentru această avuție națională care sunt viile și vinurile noastre.
- V-ați propus obiective ambițioase pentru următorii cinci ani, ce rol vor avea inovația și practicile sustenabile în atingerea lor?
Ca și până acum, inovația sustenabilă este permanent în atenția și ADN-ul nostru: atât metodele culturale, cât și cele de vinificație ne dorim să aibă un minim impact asupra mediului. Acest lucru nu este posibil fără să fim permanent la curent cu tehnicile și metodele cele mai moderne și, mai mult decât atât, ne informăm permanent legat de metodele de adaptare la noile condiții de climă care au schimbat complet modul în care cultivăm și reperele pe care le aveam acum 10 ani. Suntem așadar în legătură cu colegi și consultanți din alte țări, importăm tehnici și metode, studiem intern și testăm și îmbunătățim continuu în vie și în cramă, astfel încât să oferim celor care ajung cu SERVE în pahar, experiența unui vin făcut cu meșteșug și 30 de ani de înțelegere și iubire pentru terroir-ul nostru.
- În loc de încheiere: Ce sfaturi aveți pentru un tânăr antreprenor care dorește să investească într-o cramă?
Îmi este foarte greu să răspund la această întrebare pentru că adevărul este că este o industrie greu încercată. Încep prin a spune că, dacă vrea să facă bani repede, să nu se apuce de vie și vin, să meargă în imobiliare sau în consultanță. Daca îl mână dorință de mărire, ego-ul, să nu se apuce pentru că agricultura și vinul sunt domenii în care natura are obiceiul să te smerească, să te aducă în concret. Dacă însă e pasionat de natură, de comuniunea între om, pământ și plantă, daca este dispus să își investească cei mai frumoși ani că să se bucure generațiile care vor veni de munca sa, dacă vrea să își lase amprenta asupra unui loc și asupra percepției oamenilor asupra produsului vin românesc, să se apuce cu o atitudine de învățare continuă, de curiozitate, cu răbdare și în spiritul colaborării cu colegii de breaslă, cu vecinii, cu industria în general.
Cmentariile sunt închise