FIHR lansează un mesaj public Primului-Ministru

On aug. 24, 2020

Scrisoarea deschisă, adresată domnului Ludovic Orban – Prim- Ministrul României, reprezintă un cuprinzător apel făcut de Călin ILE – Președinte FIHR pentru ca Statul Român să acorde mai multă atenție contextului economic în care industria ospitalității a fost împinsă să iasă în stradă.

“Domnule Prim Ministru, Industria ospitalității a iesit în stradă din disperare. Așa-zisul sprijin oferit de statul român special pentru sectorul turism nu ajută la salvarea locurilor de muncă și ale afacerilor din turism și asta pentru că de fapt el nu există! Ziua de 19 august a fost una marcantă pentru industria ospitalității din România. Faptul că o întreagă ramură economică a ajuns la limită și a ieșit în stradă manifestând, reprezintă un moment de cotitură în dialogul dintre patronatele din turism și autorități. Industria Horeca a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilități de ieșire din acest coșmar, iar angajații sunt măcinați de temeri, neliniști privind locul lor de muncă (vorbim despre cei care mai sunt încă angajați deoarece circa 40% din ei au plecat deja în alte părți sau pur și simplu sunt în șomaj). Toate acestea vin însă în ciuda unei percepții induse insistent de autoritățile române că cei din HORECA ar fi fost puternic susținuți de stat în aceste momente dificile. Însuși Președintele României a afirmat public faptul că guvernul a susținut prin mai multe măsuri industria și că va fi nevoit să o mai facă prin alte compensări fără însă a ridica restricțiile până la momentul diminuării efectelor pandemice în țară. Despre opinia publică ce să mai spunem, percepția generală este că industria noastră a cerut și a fost ajutată serios de către autorități, lucru care ar trebui să ne facă mai puțin vocali și să fim ceva mai liniștiți până trece pandemia. Pandemie de care mulți ne acuză, spunând că HORECA este vinovată de creșterea cazurilor din ultima perioadă, uitând faptul că nu există nicio dovadă în acest sens, nici măcar autoritățile medicale neputând susține cu cifre, documente sau statistici ideea că vinovatul de serviciu pentru al doilea val de infestări ar fi turismul.”

În mesaj s-a făcut o scurtă recapitalure a măsurilor de sprijin luate de autorități și care au avut efecte și în domeniul HORECA, cu mențiunea că această industrie este cea mai afectată de pandemie, afacerile scăzând în medie cu cca 70% la nivel național:

Anularea impozitului specific pe perioada stării de urgență și pe o perioadă de 90 de zile după încetarea stării de urgență;. În definiția impozitului specific este stipulat faptul că plata impozitului specific se face doar pentru perioada în care unitatea activează (începand cu semestrul următor modificărilor datorate începerii/încetării unei activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege sau modificărilor suprafețelor aferente desfășurării fiecărei activități, în mod corespunzător, se recalculează impozitul specific aferent perioadei rămase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei rămase din an pentru care contribuabilul a existat.); Practic, prin anularea impozitului specific s-a simplificat procesul prin care operatorii din turism obțineau această anulare și nu au mai fost nevoiți să suspende activitatea pentru restaurant sau să reducă suprafețele, ceea ce însemnă o imensă birocrație, statul luând măsura de anulare parțială a impozitului specific; Dacă se vorbește de sumele în cauză, anual industria contribuie cu circa 42 de milioane euro ca impozit specific, deci prin măsurile statului a fost redusă suma de circa 21 milioane euro – aproximativ 790 euro de firmă dacă împărțim la cele 26.566 companii care activează în domeniul hoteluri și restaurante în România.
Măsura susținerii șomajului tehnic pe perioada stării de urgență; Această măsură a fost apreciată și îmbrățișată de operatorii din turism în proporție de peste 90% dar nu este neapărat o măsură dedicată special industriei, ci este o măsură generală aplicabilă în întreaga economie. În acest context, nu este corect să se aplice aceeași măsură pentru o industrie care înregistrează pierderi în proporție de 70% la fel ca pentru una care înregistrează un recul de 20%;
Susținerea forței de muncă cu acoperirea costurilor salariale în procent 41,5%; O altă măsură cu caracter general, dar cu anumite probleme de aplicabilitate pentru domeniul HORECA, cum ar fi: Nu s-a permis mixarea soluțiilor, adică pentru cei din restaurante cu restricții de operare să meargă pe somaj tehnic și pentru cei angajați în hoteluri să se aplice suport de 41,5%; Sumele s-au încasat extrem de greu, plățile nu se fac în termenele prevăzute de lege; Nu există mecanism de compensare a celor 41,5% cu alte sume de încasat de la stat, mai ales în condițiile în care plata sumelor de încasat din TVA sau din concedii medicale încă este așteptată de mulți operatori; Solicitarea ca plata tuturor impozitelor să fie la zi pentru a folosi această facilitate, face ca sprijinul oferit de amnistia fiscală să fie imposibil dacă se dorește susținerea acestor 41,5%
Program de lucru redus ( kurzarbeit) ; A fost o măsura susținută puternic de mediul de afaceri și și-ar fi arătat viabilitatea și pentru sectorul HORECA dacă era adoptată din timp. Apariția ei la 6 luni de la declanșarea pandemiei este extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiți să restrângă echipele la minimul impus de activitatea (restricționată de stat) astfel încat nu prea își mai are aplicabilitate. Există semne de întrebare privind normele de aplicare și modul de decontare, lucru firesc după experiența susținerii celor 41,5%
Lucrul de acasă; Altă masura care face referire mai degrabă la alte industrii ( IT&C, banking etc) unde lucrul de acasă este posibil, dar nu aduce nimic aplicabil/benefic pentru industria Horeca din motive evidente;
Granturi și împrumuturi pentru capital de lucru sau investiții cu garanția statului; Măsura aceasta, la prima vedere, este una foarte bună: un program prin care 1 miliard de euro va ajunge la companii din sectoarele afectate, dar întârzierea aplicării va face ca mulți operatori să fie deja in colaps și implicit în imposibilitatea de a accesa aceste fonduri; Înscrierea alături de HORECA (cel puțin la credite de investiții susținute din acest miliard) și a altor sectoare afectate mult mai puțin, va face ca aceștia să acceseze o mare parte din sumele alocate; Alocarea după principiul primul venit/primul servit va duce la blocaje de sistem și la irosirea multor resurse;
IMM invest – Un program îndelung promovat de guvern pentru succesul său prin care peste 10.000 companii au fost susținute; pe 20 august erau 190 de companii din domeniul hotelier înscrise și 444 din domeniul baruri restaurante. 634 companii din cele 26.566 active in domeniu, puțin peste 2% din companii..

Ce simt operatorii că lipsește:

o explicație pentru faptul ca România este SINGURA țară din UE în care restaurantele sunt închise la interior;
o listă de condiții pe care ar trebui să le respecte hotelurile și restaurantele pentru a gestiona riscul epidemiologic, eventual deschiderea acestora în cel mai scurt timp;
o comunicare coerentă din partea autoritaților privind pandemia și legătura cu industria Horeca;
un plan de măsuri adaptat fiecarei zone sau sector din turism, principiul one measure fits all, nu funcționează pentru turism, ci punctual pentru restaurantele de hotel sau pentru cele din mall, pentru hotelurile din statiuni și din orașe, pentru balnear sau litoral etc. Solicitarea FIHR nu se dorește a fi privită de autorități ca o măsură de relaxare, ci practic o măsură care ar reduce aglomerația pe terase;
orice măsură care să ducă la ELIMINAREA impozitelor pe terenuri si clădiri pentru toată perioada in care activitatea este restrictionată TOTAL sau PARȚIAL; Argumentul că aceasta ar fi o problemă a administrațiilor locale nu are justificare în condițiile în care restricțiile au fost impuse de o altă autoritate; Guvernul ar putea subvenționa aceste impozite parțial – Este mai degraba o problemă de legalitate in a solicita un impozit pentru un bun/activ pe care NU ai dreptul sa il folosești!
o măsură care sa reglemeteze regimul taxelor ORDA pe perioada in care nu funcționează – Nivelul acestor taxe e stabilit pe baza unor venituri dintr-o perioadă care nu se va mai repeta in următorii 4-5 ani – NICIUNUL din organismele de colectare a taxelor pentru drepturile de autori NU a redus nivelor acestora.

CE URMEAZĂ?

Ne apropiem cu pași repezi de sezonul rece în care opțiunea de a oferi masa turiștilor va deveni o imposibilitate, dorința ca aceste servicii să fie incluse în sejur nu reprezintă un moft, ci o nevoie umană;
De la 1 septembrie dispare ajutorul pentru angajatii din HORECA. Va veni momentul achitării datoriilor rostogolite de catre operatori (datorii catre bănci, chirii, bugetele de stat etc);

SOLUȚII PROPUSE:: Programe DEDICATE acestui sector, cât mai repede cu putință, altfel operatori și antreprenori vor pune lacăte pe afacerile lor. Meseriile de bucătar, ospătar, recepționer sau cameristă aproape ca nu vor mai exista in viitor în România dacă nu se iau aceste măsuri cu prioritate. Patronatele din turism IȘI DORESC cu insistență o formă de dialog bazată pe cifre, statistici și argumente logice, nu pe subiectivisme sau păreri formate din auzite.

FIHR este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 31 de orașe și cumulând aproximativ 10.000 camere în proprietățile hoteliere membre. FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.

FIHR