HORA susține reglementarea bacșișului cu implementare sustenabilă pentru angajat

La inițiativa Coaliției pentru Dezvoltarea României s-a organizat în data de 6 august 2019 o întâlnire lucrativă în colaborare cu HORA România și FIHR. La întâlnire au participat ministrul Finanțelor, domnul Eugen Teodorovici și Președintele ANAF, doamna Mirela Călugareanu, iar subiectul principal a fost reglementarea bacșișului în industria HORECA.

In cadrul întâlnirii, s-a dezbatut pe marginea propunerii inițiate de Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), care presupune clarificarea și reglementarea tratamentului fiscal aplicat bacșișului în vederea creării unui sistem fiscal mai relaxat pentru toți jucătorii implicați.

Ca urmare a ședinței lucrative s-a agreat propunerea de reglementare și s-a stabilit implementarea măsurilor începând din toamna acestui an.Tratamentul fiscal aplicat bacșișului încasat presupune ca veniturile din bacșiș obținute de persoanele fizice să fie considerate venituri din alte surse și impozitate ca atare, prin aplicarea cotei de 10%, indiferent de plafonul sumei câștigate din tips. HORA susține în continuare această inițiativă, precum și implementarea într-un mod transparent și corect, care sa nu afecteze veniturile nete ale angajatului. Astfel, reprezentanții HORA solicită păstrarea propunerii inițiale, fără implementarea unui plafon, respectiv a declarației unice în vederea plății CASS. Pentru o dezvoltare sustenabilă a forței de muncă și pentru transparentizarea industriei, este nevoie de măsuri care să sprijine operatorii economici, precum și angajații acestora.

Reprezentanții Consiliului Director HORA: Daniel Mischie – Președinte HORA & CEO City Grill, Dragoș Petrescu – Secretar General HORA & Proprietar City Grill, Ion Biriș – Vicepreședinte HORA & Fondator LOFT, Liviu Popescu – Vicepreședinte & Fondator Fratelli Group, Răzvan Crișan – Co – Fondator & CEO Grupul M60

Retrospectivă asupra măsurilor privind reglementarea bacșișului

Tratamentul fiscal reglementat prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal și normele de aplicare, aprobate prin HG 44/2004:

– Nu se aplică TVA la bacșișul distribuit angajaților (nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii;

– Veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului sunt încadrate ca „venituri din alte surse”. Impozitul pe venit se reține și se virează la stat de către angajator.

OUG 8/22 aprilie 2015 modifică OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

– introduce definitia bacșișului „Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”,

– introduce obligația operatorilor economici de a emite bon fiscal distinct pentru bacșișul încasat.

MFP renunță la aplicarea reglementărilor privind bacșișul pe diverse considerente precum: faptul că măsura fusese adoptată în contextul găsirii unei soluții privind banii încasați și nefiscalizați; obligativitatea operatorilor economici de a emite bon fiscal având informații insuficiente de implementare pentru acoperirea tuturor situațiilor; completării ulterioare a definiției bacșișului cu „restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”.

Ca urmare, OUG 8/22 aprilie 2015 se abrogă prin legea 186/02 iulie 2015. Legea 571/2003 privind Codul fiscal și HG 44/2004 se abrogă la 31.12.2015.

SITUAȚIA DE FACTO 

În momentul de față sunt în vigoare următoarele prevederi fiscale referitoare la impozitarea bacșișului:

– H.G. nr 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare ale legii 227/2015 privind Codul fiscal, punctul 34, al 1, lit i, aplicabil articolului 114 al Codului fiscal, prevede ca în categoria veniturilor din alte surse se includ: „veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului, potrivit prevederilor legale”.

– Prevederea fiscala nu este aplicabilă în activitatea de alimentație publică pentru că nu există o legiferare a bacșișului în sectorul HORECA. (Noțiunea de bacșiș apare în actele normative care reglementează activitatea jocurilor de noroc);

– În acest sens, conform răspunsului primit de la MFP, se propune ca soluție: „reglementarea condițiilor de primire/distribuire a bacșișului într-un act normativ de organizare și funcționare a activității HORECA”;

– In contextul cadrului fiscal aplicabil, în eventualitatea unei inspecții fiscale, există riscul ca veniturile din bacșiș distribuite angajatului să fie considerate venituri de natură salarială.

PROPUNEREA HORA

a) Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bacșișului încasat în cont bancar:

• Suma reprezentând bacșișul oferit de client se evidențiază în bonul fiscal separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;
• Bacșișul nu se supune cotei de TVA pentru că nu este asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii și ca urmare: bacșișurile oferite de clienți se distribuie angajaților de către conducerea operatorului economic; veniturile din bacșiș obținute de persoanele fizice sunt considerate venituri din alte surse și impozitate la sursa prin aplicarea cotei de 10%;
• Operatorul economic va întocmi documente justificative privind încasarea sumelor din bacșiș de la clienți și distribuirea acestora catre angajați;
• Operatorul economic va evidenția în contabilitate operațiunile de încasare a sumelor din bacșiș și distribuirea acestora către angajați.

b) Propunere privind tratamentul fiscal aplicat bacșișului cash: Tips-ul câștigat de ospătar va fi tratat ca un venit din alte surse și nu ca venit salarial, fiind impozitat cu 10%.