Sa fie 2017 cel mai bun an, din ultimii 10, pentru turismul romanesc de pe Litoral? O analiza KeysFin estimeaza ca afacerile din acest segment vor depasi 1,5 miliarde de lei

Afacerile din turismul de pe Litoral, de la hoteluri la restaurante si baruri, vor depasi in acest an 1,5 miliarde de lei, valoare aproape dubla fata de acum cinci ani, se arata intr-o analiza realizata la inceputul acestei luni de catre compania de consultanta KeysFin. Cifra este justificata de interesul in crestere  din ultimii ani pentru investitii in acest segment, analiza aratand ca si numarul firmelor din Horeca va atinge un numar record.

De asemenea, se estimeaza ca anul acesta numarul turistilor pe litoral ar putea depasi 1,5 milioane. Potrivit datelor comunicate de patronatele din turism, cele mai multe unitati de cazare au raportat rezervari complete pentru varful de sezon.

900 de unitati de cazare, functionale pe Litoral in 2016

Potrivit centralizarii KeysFin, in 2016, pe litoralul romanesc erau deschise aproape 900 de unitati de cazare, dintre care 335 de hoteluri, 243 de vile, 164 de bungalouri, 31 de pensiuni si 56 de hosteluri. Cele mai multe erau in Eforie (201), Mangalia (177) , Costinesti (154) si Constanta-Mamaia (135).
La Registrul Comertului si Ministerul Finantelor erau inregistrate, in acelasi interval, 2.781 de firme active, cu sediul social in Constanta si Tulcea, dintre care cele mai multe ofereau servicii in restaurante (1106) si baruri (779), in timp ce alte 424 de companii aveau drept principala activitate serviciile hoteliere.

Afacerile firmelor de pe Litoral, in crestere de la 801,2 milioane de lei in 2012, la 1,33 miliarde lei in 2016

Datele statistice arata ca afacerile firmelor de pe Litoral au crescut semnificativ in ultimii ani, de la 801,2 milioane lei in 2012 la 1,33 miliarde lei in 2016. Si profitabilitatea sectorului a avansat puternic, de la 44,9 milioane lei la 205,8 milioane lei in acelasi interval.
Intre 2012 si 2016, companiile din Horeca de pe Litoral au trecut dintr-o extrema in alta, rezultatul net (care include si pierderile) evoluand de la minus 37,9 milioane lei in 2012 la un plus de 132,9 milioane lei in 2016.
Relevant, in acest context, este avansul profitului din exploatare care a crescut de la 71,6 milioane lei la 250,8 milioane lei in 2016.
„Business-ul din turism, de pe Litoral, a inregistrat o evolutie sustinuta in ultimii ani, semn ca tot mai multi turisti au privit statiunile de la malul marii drept o destinatie tot mai atractiva, asta pe fondul investitiilor semnificative in dezvoltarea unitatilor de cazare si masa, de la hoteluri si pensiuni la restaurante si baruri”, spun analistii de la KeysFin.
Analiza KeysFin cuprinde inclusiv un top 10 al operatorilor in turism ce opereaza pe litoral si in Dobrogea. Astfel, pe litoralul romanesc cele mai mari afaceri cu sediul social in Constanta si Tulcea le-a facut, anul trecut, M.W.Import Export SRL (hoteluri), din Mangalia, de 28,9 milioane de lei.

Business-ul din turism este considerat de multi investitori drept unul extrem de volatil, astfel ca investitiile in acest sector sunt vazute ca avand un grad ridicat de incertitudine.
Analizand structura afacerilor de pe Litoral, pare ca acest sector economic devine unul tot mai profitabil, dovada indicatorii financiari.
„Datoriile companiilor din turism s-au mentinut in ultimii 5 ani la un nivel relativ constant de 1,4 miliarde de lei in timp ce creantele s-au diminuat cu 100 de milioane de lei la 200 de milioane ceea ce reprezinta semnale pozitive pentru business. Exista, bineinteles, si destule provocari, datele statistice aratand ca datoriile sub un an, de exemplu s-au majorat de la 600,9 mil.lei la 648,4 milioane lei, insa, pe ansamblu, perspectiva este una pozitiva, semn ca investitorii de pe Litoral si-au optimizat afacerile”, au mai spus analistii de la KeysFin.

Peste 1,23 milioane de turisti pe Litoral in 2016

KeysFin analizeaza si datele macro furnizate de Institutul National de Statistica, conform carora numarul turistilor care s-au inregistrat in unitatile de cazare licentiate (fara cei cazati la gazda si in alte alte unitati neautorizate) a depasit anul trecut 1,23 de milioane, cu peste 200.000 mai multi decat in 2015.
Cei mai multi turisti de pe Litoralul romanesc au fost romani, 1,11 milioane in 2016, in timp ce strainii au reprezentat numai 6,3% (78.275 turisti)
„Potrivit estimarilor patronatelor, numarul turistilor in 2017 ar putea depasi cifra de 1,5 milioane. Cele mai multe unitati de cazare au raportat rezervari complete pentru varful de sezon. Cresterea veniturilor populatiei, imbunatatirea conditiilor de cazare, facilitatile de plata, toate aceste conditii s-au intrunit pentru ca 2017 sa fie, cel mai proabil, cel mai bun an pentru turismul romanesc din ultimii 10”, concluzioneaza analistii de la KeysFin.

In pofida cifrelor si estimarilor pozitive, per ansamblu, turismul romanesc pe Litoral se afla inca mult sub potential. Dovada datele statistice la nivel european, care ne claseaza pe ultimul loc in UE in privinta ponderii incasarilor din turism la nivel de produs intern brut.
Daca pentru Malta, Cipru si Croatia, turismul reprezinta peste 12% din PIB, Romania raporteaza abia 1% din PIB.
„Bulgaria reprezinta cel mai bun exemplu privind exploatarea eficienta a turismului. Isi acopera 5% din PIB din acest sector, in ciuda potentialului turistic sub cel al Romaniei. Vecinii nostri de la sud de Dunare au stiut sa atraga mai bine investitiile, in special cele straine, si sa exploateze mai eficient criza geopolitica din Turcia si Grecia. Pentru a ajunge din urma celelalte tari, Romania trebuie sa investeasca in primul rand in infrastructura de transport si in dezvoltarea facilitatilor de cazare la standarde internationale”, spun expertii de la KeysFin.
Studiul este realizat de KeysFin, iar informatiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de companie prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania. KeysFin ofera servicii de business information si credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competitiei, la studii si analize de sector.