Modificari importante in formula de calcul a impozitului specific aplicabil operatorilor din domeniul turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica. Marile restaurante vor plati mai mult

Proiectul de lege care introduce un nou tip de impozit forfetar, aplicabil operatorilor economici din domeniul turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica a primit saptamana trecuta votul final al deputatilor, dupa ce s-a aflat a doua oara in dezbaterile Parlamentului. Documentul va ajunge la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, insa fata de prima forma a primit pe ultima suta de metri modificari semnificative.

Noul impozit se va aplica incepand cu 2017, iar cei care vor fi obligati la plata impozitului specific sunt acei contribuabili care, la finalul anului in curs, vor avea inscrisa in actele constitutive, ca activitate principala sau secundara, una dintre urmatoarele activitati corespunzatoare codurilor CAEN:

• 5510 – ,,Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”;
• 5520 – ,,Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”;
• 5530 – ,,Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere’’;
• 5590 – ,,Alte servicii de cazare”;
• 5610 – ,,Restaurante’’;
• 5621 – ,,Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”;
• 5629 – ,,Alte servicii de alimentatie n.c.a.”;
• 5630 – ,,Baruri si alte activitati de servire a bauturilor”.

Practic, de la anul, hotelurile, restaurantele sau barurile, indiferent de cifra de afaceri sau numarul de angajati, vor achita impozitul specific, cel care inlocuieste practic impozitul pe profit si care va fi platit din 2017 de toate firmele din industria turismului, inclusiv microintreprinderile.

Potrivit avocatnet.ro, forma finala a documentului, ce va ajunge la seful statului pentru promulgare, prezinta modificari importante in ceea ce priveste valorile din formula de calcul a impozitului specific, in sensul ca variabilele aferente coeficientului de sezonalitate pe orase, sate si statiuni turistice au fost reduse, iar cele legate de rangul localitatii si mai ales de suprafata au fost majorate, aspecte pe care le vom detalia in cele ce urmeaza.

Noutatile au fost introduse de parlamentarii din Comisia economica a Camerei Deputatilor cu doar o zi inainte ca proiectul de act normativ sa fie votat in Plen, si incearca sa asigure un tratament fiscal echitabil in mediul economic, care sa respecte principiul proportionalitatii.

De altfel, acesta este si unul dintre obiectivele anuntate de initiatorii proiectului de lege: „Noua modalitate de impozitare aplicabila contribuabililor din sectorul turistic, restaurante si alimentatie publica, va conduce la promovarea unei etici in afaceri, prin eliminarea unei concurente neloiale, cresterea conformarii voluntare si stimularea investitiilor”, se precizeaza in expunerea de motive ce a insotit popunerea legislativa in Parlament.

Potrivit noilor prevederi, impozitul va varia in functie de zona in care se afla contribuabilul, fiind prevazute categorii distincte de zone, cu coeficienti de zona diferiti, dupa cum urmeaza:

• Bucuresti si opt poli ai tarii, respectiv: Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Sibiu, Timisoara;
• municipii si orase, altele decat cele de mai sus;
• statiuni turistice de interes national;
• sate, comune si statiuni turistice de interes local.

Daca in forma initiala adoptata de Parlament, la finalul lunii iunie, proiectul de act normativ stabilea suma de 38.430 de lei ca suma maxima pe care o vor plati restaurantele cu o suprafata de peste 800 de mp, situate in centrul Bucurestiului, lucrurile stau diferit acum, dupa ultimele modificari, astfel ca aceste unitati vor plati in jur de 70.245 de lei intr-un an.

Formula de calcul tine cont de valoarea impozitului standard, variabila in functie de rangul localitatii, variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire, coeficientul de sezonalitate si coeficientul de ajustare pentru spatiu tehnic unitate. Atat in cazul municipiilor, cat si in cazul marilor orase si a Capitalei, exista patru zone, de la D la A, in care zona D este cea mai ieftina, iar A cea mai costisitoare.

Modificarile majore vizeaza in schimb variabila in functie de suprafata utila a locatiei. Astfel, aceasta pleaca de la valoarea de 2.0, pentru afacerile ce dispun de o suprafata de pana in 30 de mp si ajunge acum la valoarea de 105.0 in cazul firmelor ce au o suprafata de peste 800 de mp.

In ceea ce priveste sistemul de impozitare aplicabil proprietarilor de baruri, acesta nu a suferit modificari in Parlament, schimbarile vizandu-i doar pe contribuabilii ce au in proprietate restaurante ori desfasoara alte activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente.

Nu in ultimul rand, noile prevederi stabilesc un impozit fix, de 1.500 de lei pe an, pentru vanzatorii ambulanti la tonete de inghetata sau la carucioare mobile pentru vanzare mancare, dar si pentru cei care prepara hrana la standuri in piete.

Proiectul de lege privind impozitul specific unor activitati a fost adoptat pentru a doua oara de deputati, prin vot decisiv, pe 20 septembrie a.c, si urmeaza sa fie trimis presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, care va trebui sa promulge legea adoptata in termen de zece zile de la momentul in care o va primi.