Organizația HORA solicită guvernului reglementarea fiscală a bacșișului

Impozitarea bacșișului oferit în restaurante este o măsură benefică, consideră Dragoș Petrescu, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA.

Organizația propune ca sumele oferite de clienți benevol pentru serviciile oferite de restaurant, denumite generic bacșiș sau tips, să fie evidențiate pe nota de plată, așa încât ele să poate fi fiscalizate. Bacșișul nu ar trebui să fie purtător de TVA, însă ar trebui inclus în categoria ”venituri din alte surse” și impozitat cu 10%. Suma rămasă în urma impozitării ar urma să fie distribuită de către patron către angajați după un algoritm stabilit intern, de comun acord.

”În mod evident, fiscalizarea bacșișului ar fi un beneficiu pentru toate părțile implicate: angajații ar putea să-și înregistreze aceste sume și să se bucure de beneficiile unui venit obținut legal, statul ar avea o nouă sursă de impozitare și de venituri suplimentare, iar operatorii Horeca ar putea să administreze într-un mod transparent și eficient această problemă a tips-ului existentă astăzi, dar neadresabilă din punct de vedere admnistrativ”, susține Petrescu.

În același timp, președintele HORA consideră că includerea bacșișului pe nota de plată ar duce la creșterea valorii globale a sumelor oferite de clienți ospătarilor. În sprijinul acestei afirmații Petrescu arată că, mai ales în mediul urban, ponderea plăților care se efectuează cu cardul a crescut la 48% din totalul tranzacțiilor din Horeca, tendința fiind ca ele să se generalizeze în viitorul apropiat. Din această cauză, clienții preferă să lase tips-ul direct de pe card, fie pentru că nu dispun de bani cash, fie pentru că le este mai comod.

HORA a înaintat propunerea procedurii de reglementare fiscală a bacșișului către Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi inclusă în noul Cod Fiscal. În prezent, în România, nu există o lege privitoare la regimul fiscal al bacșișului în restaurante și hoteluri, cu toate că statul a avut mai multe tentative în acest sens. Prima ordonanță de urgență a fost adoptată de guvern în 2015, ulterior apărând mai multe acte normative de modificare care s-au dovedit a fi inaplicabile și au fost abrogate.