Ospitalitatea încotro?

Trimisul special al Organizației Mondiale a Sănătății pe COVID-19, Dr. David Nabarro, a declarat într-un interviu datat 11 octombrie că măsurile extreme de izolare nu sunt utile ca mijloc principal de control al pandemiei. El a pledat pentru o cale de mijloc care ar putea determina un control asupra răspândirii virusului, menținând în același timp economia și viața socială funcționale. Ar necesita „un grad crescut al măsurilor de organizare din partea guvernelor și un nivel de implicare al populației remarcabil” – concret servicii de control al bolilor infecțioase sau sănătate publică care să funcționeze la parametri optimi. El a subliniat combinarea mai multor măsuri precum „distanțarea fizică, protecția feței, igiena, izolarea bolnavilor și protejarea vulnerabililor” ca metode eficiente care au dat rezultate și în alte state fără să necesite blocarea industriei ospitalității.

Declarațiile lui Nabarro coincid cu „Great Barrington Declaration”, o petiție susținută de numeroși oameni de știință din domeniul sănătății publice și epidemiologi. Aceasta îndeamnă factorii de decizie să adopte o abordare numită „Focused Protection” în locul politicilor de izolare și pledează pentru promovarea imunității de turmă coroborată cu măsuri pentru protejarea grupurilor vulnerabile. (sursa)

Iată care erau câteva din măsurile adoptate de diverse guverne de pe continentul european pentru a minimiza impactul restricțiilor impuse, concentrate într-adevăr pe industria cel mai grav afectată, HORECA, la nivel de august 2020.

Marea Britanie a lansat un pachet de stimulare care include o reducere a TVA și un program de 500 de milioane de lire sterline care încurajează să iei masa în oraș, oferind o reducere de 50%. Cu toate acestea, Regatul Unit nu este singurul care folosește reduceri de TVA pentru a sprijini antreprenori și consumatorii deopotrivă. Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania și Grecia au redus în mod specific TVA pentru hoteluri și restaurante, în timp ce alte țări europene au întârziat plățile TVA sau au renunțat temporar la obligațiile respective.

În întreaga Uniune Europenă guvernele investesc în redresare: Spania a anunțat recent un plan de 252 milioane EUR pentru a-și sprijini sectorul turistic, promovând Spania ca destinație sigură și ajutând hotelurile și alte afaceri legate de turism după redeschidere. Alții caută programe precum „Kurzarbeit” din Germania care permite angajatorilor aflați în impas să reducă orele lucrătorilor, păstrând în același timp locurile de muncă și nivelul salarial. Franța oferă, de asemenea, subvenții pentru angajatori, ceea ce a permis unor restaurante să rămână închise până la revenirea traficului.

Luminița de capătul tunelului a fost și rămâne în continuare inovația și reinventarea, dar noile măsuri impuse de Guvern în urmă cu doar o săptămână sufocă și mai mult o industrie care se luptă să supraviețuiască. Reamintim că pe 6 octombrie 2020, Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență a decis suspendarea activității cu publicul a operatorilor care desfășoară activități de preparare și consum în restaurantele și cafenele din capitală, precum și a saloanelor și sălilor de evenimente. Excepție fac unitățile de cazare, hotel, pensiuni, unde este permisă servirea în interior. Măsura a intrat în vigoare a doua zi.

Iată de ce intervenția organizațiilor din HORECA și turism este firească, la fel și îngrijorarea crescândă a operatorilor din domeniu. În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții autorităților din 9 octombrie 2020,  imediat după decizia închiderii restaurantelor la interior, Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România, a solicitat ajutor de urgență pentru:

• reducerea taxelor pe proprietățile din turism (impozitele locale pe clădiri și terenuri) prin compensarea de la bugetul central a reducerilor acordate de către administrațiile locale;
• intrarea în șomaj tehnic și a angajaților din unitățile restricționate parțial nu numai a celor închise total;
• deschiderea unităților de tratament din balnear pentru cei cazați în hotel, după modelul restaurantelor din hoteluri;
• soluții pentru agențiile de turism și clarificări în sectorul forței de muncă din turism, cu referire la prelungirea Kurzarbeit și în 2021, precum și reutilizarea formei de sprijin de 41,5% a forței de muncă din turism;
• comunicarea cifrelor din anchetele epidemiologice care stau la baza închiderii restaurantelor.

De asemenea, reprezentanții HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România au solicitat următoarele:

• deschiderea restaurantelor după sistemul aplicat în școli, în trei etape distincte, mai exact să funcționeze după scenariul: 0-1,5/1.000 fără restrictii, 1,5-3/1.000 cu restricții; peste 3/1.000 după cum decid autoritățile locale;
• sprijin financiar imediat, de la stat, pentru restaurante în procent de 20% din cifra de afaceri pierdută în 2020 față de 2019;
• activarea șomajului tehnic, a măsurii active 41,5% și prelungirea muncii flexibile până la 30.06.2021;
• impulsionarea autorităților locale pentru reduceri de 50% la impozitul pe clădiri în care funcționează restaurante și 0 taxa pentru ocuparea domeniului public pentru terase.

Reprezentanții organizațiilor din HORECA încă așteaptă o decizie din partea Prim Ministrului privind cererile înaintate. Înainte de criza COVID-19, industria HORECA număra în jur de 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro și aproximativ 400.000 de angajați.

În așteptarea unor vești mai bune, încheiem cu faptul că această criză care a schimbat viața definitiv industria Ospitalității, a determinat și schimbări care poate în alte condiții se lăsau așteptate: Printre acestea putem menționa: investiții în inovații tehnologice; necesitatea adoptării unui sistem farm-to-fork globalizat; felul în care companiile F&B se vor adapta pentru a produce mai multe alimente și să o facă sustenabil pentru a satisface cererea globală a populației în creștere (preocupare pe care o împărtășește chiar și OMS).