Recompensarea serviciilor prin bacșiș legalizată și fiscalizată de la 1 ianuarie 2023

Recompensarea serviciilor prin bacșiș a primit aviz favorabil în cadrul întâlnirii Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din cadrul Camerei Deputaților, din 8 noiembrie 2022 când s-a supus spre dezbatere Ordonanța Guvernului nr.28/1999. Încă din data respectivă, Bogdan Huțucă, președintele Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci, a subliniat că implementarea “legii bacșișului” nu va împovăra operațional activitatea fiscală a operatorilor și nici nu va impune oaspeților vreo obligație: „Clientul alege valoarea bacșișului pe care vrea să-l plătească și indică pe nota de plată fie suma procentuală, fie suma absolută. Suma urmează a fi trecută distinct pe bonul fiscal eliberat de operatorul economic prestator al serviciului. Acesta din urma asigură distribuirea integrală a bacșișurilor adunate către angajați, iar la data plății reține impozitul de 10% și îl virează la bugetul de stat. Deci, angajatul nu va fi obligat să facă nimic în plus fata de momentul actual, doar să înmâneze clientului nota de plată.”

În cadrul proiectului legislativ, bacșișul este definit ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor. Bacșișul ar urma astfel să devină o cotă semnificativă din veniturile angajaților din domeniu, mai ales în condițiile în care, odată cu digitalizarea, plățile efectuate cu cardul au crescut simțitor.

La ședința comună a Comisiei de Buget, Finanțe și Bănci și a Comisiei pentru Industrii și Servicii din data de 13 decembrie, s-a aflat pe ordinea de zi proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1999, respectiv definirea bacșișului în vederea evidențierii acestuia pe bonul fiscal, cu scopul delimitării de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație şi a asigurării fiscalizării bacșișului. La lucrări au participat în calitate de invitați și reprezentanții industriei HORECA, legiferarea bacșișului fiind considerată de aceștia ca o măsură binevenită pentru toți cei activează în industrie.

Principalele concluzii atestă că sumele care provin din bacșiș vor fi distribuite angajaților integral, iar banii din bacșiș vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără a fi cuprinse în baza de calcul a CAS și nici nu intră în zona de aplicare TVA. Operatorii economici vor avea obligația de a înmâna clientului o notă de plată în care vor fi prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Prevederile ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziții poate fi sancționată cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Totodată, legea stabilește clar că bacșișul în noua formă reglementată nu poate fi reconsiderat de autoritățile fiscale ca venit de tip salarial sau asimilat salariilor; nici operatorul economic nu poate înregistra drept cheltuială distribuția bacșișului către salariați. Sarcină fiscală stabilită de lege asupra acestor sume este impozitul pe venit de 10%.

Redăm în continuare amendamentele admise în urma examinării de către membrii celor două comisii:

Art.I. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează  după cum urmează:

Art.2. – (1) Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – “Restaurante”, 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor”. Bacșișul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

(2) Pentru operatorii economici prevăzuți la alin.(1), bacșișul încasat de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Prevederile art.1 alin.(8) se aplică în mod corespunzător. (nemodificat)

(3) Operatorii economici prevăzuți la alin.(1) au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației. Nota de plată trebuie să conțină și o alta rubrică în care clientul să poată înscrie, suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.

(4) Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului. (nemodificat)

(5) Prin excepție de la prevederile alin.(2), pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, operatorii economici prevăzuți la alin.(1) nu au obligația de a evidenția bacșișul pe bonul fiscal. (nemodificat)

(6) Bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

(7) În situația în care, la solicitarea clienților, utilizatorii eliberează acestora și factură, bacșișul se evidențiază distinct și pe aceasta. Sumele reprezentând bacșiș, astfel evidențiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal. (A fost completat alin.(7) în scopul stabilirii regimului contabil ți fiscal al bacșișului pentru clienții care au calitatea de operatori economici sau reprezintă o altă entitate juridică, în sensul ca acesta se califică drept cheltuială de protocol, atât contabil cât și fiscal.)

(8) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați, a sumelor provenite din încasarea bacșișului. (A fost reformulat alin.(8) prin preluarea tezei privind modul de înregistrare în contabilitatea operatorului economic de la  alin.(9) pentru a realiza o prezentare coerentă din perspectiva cronologică a operațiunilor acestuia legate de încasarea, înregistrarea și distribuirea bacșișului.)

(9) Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor. (În alin.(9) a fost reglementată expres exceptarea de la orice asimilare de către organele fiscale, a încasării bacșișului de la client, ca fiind un venit impozabil al operatorului economic și, în oglindă, o exceptare expresă de la o asimilare de către operatorul economic, a distribuirii bacșișului către salariați, ca fiind o cheltuială.)

S-a propus eliminarea alin.(10) întrucât regimul fiscal al bacșișului a fost reglementat expres și clar astfel: la alin.(1) – nu intră în sfera TVA și nu poate fi asimilat; la alin.(8) și (9) – nu intră în baza de calcul a impozitului pe profit sau a impozitului pe venitul microîntreprinderilor și nu poate fi asimilat; la alin.(11) – nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii (CAS și CASS) și nu poate fi asimilat salariilor.

(10) Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați  ca urmare a distribuirii prevăzute la alin. (8) sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de Titlul IV – Cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile Titlului V – Contribuții sociale obligatorii – din același act normativ. Impozitului pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor. (Această formă reglementează mai clar exceptarea bacșișului, încasat de salariați în urma distribuirii, de la plata contribuțiilor sociale obligatorii dar și, exceptarea de la o eventuală reîncadrare a acestuia de către organele fiscale, ca fiind un venit salarial sau asimilat salariilor.)

(11) În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, prevăzută la alin. (5), se optează pentru evidențierea bacșișului pe bonul fiscal, prevederile prezentului articol sunt aplicabile integral în mod corespunzător, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.”( Se precizează conduita operatorului economic care, pentru livrările la domiciliul clientului exceptate de la obligația evidențierii bacșișului pe bonul fiscal, potrivit alin5, optează sa realizeze acest lucru. Concret, acesta devine obligat sa respecte în integralitate prevederile prezentei legi.)