Subiectele zilei discutate la Conferința Națională a Ospitalității – Ediția a III-a

HORA România a organizat miercuri, 10 aprilie 2019, a treia ediție a Conferinței Naționale a Industriei Ospitalității, eveniment ce a reunit lideri locali din piața HoReCa, personalități marcante din plan extern, autorități locale și specialiști din industrii conexe.

În cadrul ediției de anul acesta, principalele teme abordate au fost: implicarea și rolul primăriilor în buna funcționare a industriei ospitalității, învățământul dual, reglementarea fiscală a bacșișului, încadrarea fiscală a cheltuielilor cu masa, transportul și cazarea personalului, impozitul forfetar – implementare, finanțarea business-urilor din ospitalitate.

Conferința a fost deschisă de către Dragoș Petrescu, Președintele HORA. În cuvântul său, acesta a subliniat  faptul că organizația HORA trebuie să coaguleze industria pentru o creștere sustenabilă termen lung. ”Ne bazăm pe 4 principii: să fim profitabili ca să existăm – deci la finele fiecărui an să vedem plus valoarea; apoi să punem în valoare tradiția și cultura gastronomică românești, să fim relevanți într-o piață care e din ce în ce mai pretențioasă, să avem capacitatea de a ne adapta condițiilor din ce în ce mai dificile. Dificile, dar bune”.

Dragoș Petrescu a mai arătat că industria ospitalității din România se află astăzi într-un context economic favorabil, pe un trend de consum ascendent. ”Oamenii au astăzi bani, dorința și educația de a experimenta ieșitul la restaurant. Și mă refer la noile canale care se dezvoltă, de genul food hale, street delivery; apoi avem capacitatea de a face interesante și necesare restaurantele noastre, în așa fel încât oamenii să vină la noi. (…) În ultimii ani, piața s-a dezvoltat. Foarte mulți dintre noi au constatat că cifra de afaceri a crescut, numărul de clienți dispuși să investească bani a crescut. Cei 5% TVA sunt foarte importanți. Ne face din plătitori de TVA debitori de TVA și e un avantaj colosal. Nu a fost ușor de obținut. 83% din capitalul în ospitalitate provine din România. În 2017 față de 2016 există o creștere de 15%. Așadar, avem o industrie în valoare de 3 miliarde vânzare, cu 36.000 de restaurante – 6.000 în București, 300.000 oameni în industrie – și aici includem și serviciile conexe, aflate în relație directă.”

“Dacă văd funcționarii că primarul e ca o vamă de interior, se comportă și ei la fel!”

Prezenți la primul panel de discuții pe teme de adminsitrație (moderat de Răzvan Crișan, Co-owner M60 group), Primarul Municipiului Oradea – Ilie Bolojan, Cristian Popescu – Viceprimar Sector 2, Ioan Deac – City Manager Sector 4 și Daniel Mischie- CEO City Grill au dezbătut rolul Primăriilor în contextul dezvoltării Industriei Ospitalității, cum se poate simplifica procesul de obținere a autorizațiilor și care sunt metodele de eficientizare a acestui sector extreme de important pentru România.

Dezbaterea a plecat de la întrebarea “Cât de importantă este industria de ospitalitate pentru un oraș?”. În acest context, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea a arătat că nu primăria dezvoltă un oraș, ci companiile locale, rolul primăriei fiind acela de a crea condiții ca firmele să dezvolte orașul. ”În Oradea, încercăm să ne diferențiem și atunci zona centrală și istorică sunt cele care contribuie, iar restaurantele sunt o componentă importantă. Noi nu suntem o primărie populară, pentru că încercăm să influențăm contextual și să fim parteneri cu firmele. Lucrăm la extinderea spațiilor pietonale, la refacerea fațadelor; nu permitem tonete sau chioșcuri în zona centrală. Nu e corect față de restaurante și față de cei care refac fațadele. Am impus orare obligatorii și trebuie să fim exact ca mall-urile. Încercăm ca toate spațiile să fie deschise. De exemplu, dacă nu îl ai deschis 11 luni pe an, ți se majorează impozitul cu 50%. Încercăm un mix de funcțiuni, întrucât doar restaurantele nu pot susține singure”.

Primarul municipiului Oradea a mai arătat că o măsură benefică a fost înființarea la nivel local a unei asociații de promovare a turismului din care fac parte restaurantele și hotelurile care contribuie financiar la bugetul organizației. ”Nu noi administrăm, ci această asociație. Noi, cu acest buget de 1 milion de euro, încercăm să facem evenimente, iar cei care fac parte din asociație le aprobă sau nu. Astfel, banii care ar putea fi cu scop electoral sunt cenzurați de profesioniștii în domeniu”, a explicat Ilie Bolojan.

Edilul a mai arătat că dacă primarul vrea ca primăria să aibă un oraș la dispoziție va supra-reglementa funcționarea firmelor, iar dacă subordonații văd că primarul e ca o vamă de interior, vor împrumuta acest comportament. În schimb, dacă primarul înțelege că un oraș are primăria la dispoziție, el luptă ca ea să lucreze instituțional, să fie un partener pentru cetățeni și agenții economici. Ilie Bolojan a adus în atenția celor prezenți și problema suprapunerii de competențe în domeniile care sunt în responsabilitatea mai multor autorități, caz în care, de multe ori apare un efect de blocaj pe fondul evitării responsabilității și al tendinței funcționarilor de a nu risca nimic.

”La poliția locală, la noi e simplu. Suprapunerea de competențe e nocivă. Există o regulă: la noi nu fac circulație, nu fac ordine publică, nu controlăm firmele. Boala verificărilor vine din tendința primăriei de a controla”, a spus primarul municipiului Oradea.

Daniel Mischie a arătat că Primăria trebuie să administreze un sector sau oraș, și nu să autorizeze. ”Avem nevoie de primării care să ne ușureze treaba”, a spus CEO-ul Grupului City Grill. ”Cred că trebuie să aducem 5 autorizații și bon că am achitat taxa de cod fiscal. De ce trebuie un funcționar de la primărie să semneze că eu am dreptul să funcționez? El trebuie să semneze că am adus cele 5 autorizații. De la 19 avize și autorizații, consiliile locale au mai votat 7 sau 8. Consiliul local decide, iar primarul mediază între HoReCa și consiliul local. Nu cred că lucrurile ar trebui complicate. Ceea ce se întâmplă în anumite primării e atitudinea consiliului local care pune pe umerii funcționarului responsabilitatea, pentru că el e cel care semnează.”

“România este o țară a speranței pentru iubitorii de vin”

Invitatul special al celei de-a 3-a Ediții a Conferinței Naționale a Industriei Ospitalității a fost Paul Robert Blom – Lector al Academiei Olandeze de Vin. El a vorbit despre evoluția sectorului HoReCa în Sud-Estul Europei în ultimii 20 de ani. Referitor la România, printre cele prezentate, Paul Robert Blom a punctat: “Aș vrea să legăm regiunile de văi: Valea Prutului, Valea Mureșului, Valea Oltului, Valea Ialomiței. E bine să avem atât de mulți producători de vin?”

În intervenția sa, lectorul a citat-o pe Jancis Robinson, critic britanic de vin, jurnalist și consiliera în materie de vinuri a cramelor Reginei Elizabeth a II-a, care scria: “România este o țară a speranței pentru iubitorii de vin.” (jancisrobinson.com).

1 milion de tineri între 16 și 21 de ani nu sunt nici angajați, nici la școală

În cadrul panelului dedicat Resursei Umane (moderat de Călin Ile, Președinte Federația Industriei Hoteliere din România) s-a dezbătut o temă extrem de actuală și foarte importantă nu doar pentru Industrie, dar mai ales pentru forța de muncă și economia țării: învățământul dual. În dezbatere s-au aflat Gabriel Bratu – Președinte al Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual, Anca Hociota – Manager Vocațional Traning AHK Romania, Cristian Macedonschi – Consilier local Brașov (FDGR) și Mariuca Talpeș – CEO Intuitext.

Vorbitorii au arătat că resursele umane trebuie să fie percepute ca un proiect strategic de țară, generat de faptul că toate domeniile se confruntă cu lipsa forței de lucru. ”Investiția în forța de muncă e cea mai importantă”, a punctat Gabriel Bratu. ”Noi suntem interfața între companii și școală. Partea de practică, cu tutori de practică: de la companii în sistem dual avem 2.300 de ore de practică, la stat 200 de ore. Asta înseamnă că începând cu anul 2, aproape că lucrează în companii. Bursa minimă e de 200 de lei, atât cât oferă și statul român. Sunt companii care alocă 1.500 lei bursă. Cum îi oprim să nu plece? Prin facilitățile oferite încă din practică: transport, cazare, masă, nu doar bursa. Odată finalizate studiile, încheie contractul de practică și îl încep pe cel de muncă.”

Vorbitorul a arătat că din datele oferite de Institutul de Cercetare al Academiei Române reiese că 1 milion de tineri între 16 și 21 de ani nu sunt nici angajați, nici în sistemul de învățământ. ”Avem resursa, important e să ne promovăm, să îi convingem pe părinți ca la final de clasa a 8-a, cu bursa și garanția unui loc de muncă, e șansă”, a completat Gabriel Bratu. ”Orice absolvent de gimnaziu până la vârsta de 26 de ani se poate înscrie într-o formă de învățământ dual profesional. Principalul drum pe care am pornit este să promovăm acest concept, să îi facem pe elevi să înțeleagă că șansa lor este acest sistem de învățământ dual. Avem școli profesionale în sistem dual unde ultima medie de intrare a fost 7.30. Deci, nu ne adresăm doar copiilor din medii defavorizate, ci tuturor care vor să aibă o meserie. (…) La nivelul industriei ospitalității, cel mai important ar fi să reușim să avem o școala profesională cu personalitate juridică ce poate pregăti pentru mai mulți operatori economici.”

Măriuca Talpeș, CEO Intuitext, a arătat că dintre toți copiii care termină clasa a 8-a și intră la liceu sau la școli profesionale, 44% merg la licee teoretice, iar 49% sunt în învățământul dual. ”Acum sunt 300.000 de copii care învață diverse meserii”, a spus Talpeș. ”Pentru turism și alimentație sunt aproape 50.000, al doilea număr după mecanică. Din păcate, acești copii nu sunt ancorați în mod real în ceea ce urmează să facă în industrie. Nu fac o calificare reală.”

CEO-ul Intuitext a subliniat faptul că operatorii din HoReCa sunt cei care trebuie să îi îndrume pe acești copii, care trebuie să învețe cum să se familiarizeze cu meseriile din turism și restaurante.

Anca Hociota, Manager Vocațional Traning AHK Romania a subliniat la rândul să faptul că învățământul dual e un parteneriat între școală și companie, având o mare componentă practică. ”Efortul companiilor este mare, trebuie implicare din partea companiilor, mai ales în partea de promovare. Societatea trebuie convinsă pentru a opta pentru o astfel de formă de învățământ. Anul trecut a început promovarea la nivel național”, a spus Anca Hociota.

Fiscalitatea favorabilă trebuie să elimine zonele ”gri”

Panelul financiar (moderat de Ioan Biriș – Co-Owner BDG & Loft) a reunit pentru dezbateri asupra  problemei zilierilor, reglementarea bacșișului, facilităților fiscale pentru angajarea persoanelor străine nerezidente și a caselor de marcat pe Doru Dudaș – Director General Ministerul de Finanțe, Alexandru Cristea – Tax Partner Tuca Zbârcea & Asociații și Călin Ionescu – COO Sphera Franchise Group SA.

Reprezentantul Ministerului de Finanțe, Doru Dudaș a declarat că facilitatea folosirii zilierilor în industrie va fi reintrodusă în cel mai scurt timp. De asemenea, în opinia sa cota de TVA de 5%, impozitul forfetar, impozitul minim, impozitul pe dividente într-o cotă de 5% reprezintă un pachet care a venit să asigure un drum cât mai neted pentru dezvoltarea acestei industrii. ”În aceste condiții, noi apreciem că, nemaiexistând o miză fiscală, a venit momentul să eliminăm concurența neloială care există în industrie prin faptul că avem și o zonă destul de puțin fiscalizată. (…) Sigur vă deranjează faptul că vecinul de prăvălie nu fiscalizează nimic sau jumătate. Nu e corect și depunem eforturi în acest sens, chiar prin proiectul caselor de marcat electronice.”

Conform datelor la zi de care dispune ministerul, în prezent sunt instalate 345.000 case de macat la utilizatori dintr-un total de 750.000 – 800.000 (număr evaluat ca fiind cel total). Doru Dudaș a anunțat că măsurile luate până acum printr-o strategie de prevenție se vor transforma în perioada imediat următoare în măsuri mai drastice pentru cei care nu se conformează, așa încât până în luna iulie, procesul să fie finalizat.

Tema caselor de marcat a creat o dezbatere, moderatorul Ioan Biriș punctând: “Noi, cei de bunăcredință, ne-am făcut partea, dar ANAF nu și-a făcut-o și cred că această încetinire e și pentru că cei care nu le-au luat și-au dat seama că nu li se întâmplă nimic. Noi ne-am făcut cheltuiala noastră de milioane. Vrem să vedem serverul ANAF-ului care ne controlează și la 2 noaptea…”

În replică, reprezentantul Ministerului de Finanțe a punctat: “Nu a fost un timp de implementare. Suntem conștienți de acest lucru și pot să vă spun că prevederea legală există din decembrie 2014 cu privire la schimbarea aparatelor de marcat iar timpul de implementare de la Hotărârea de Guvern legată de specificațiile tehnice ale aparatelor a fost de 1 an. Noi, însă, am realizat că aprecierea nu a fost corectă, de aceea am modificat termenele și am luat decizia și de sancționare. Vis-à-vis de conectarea aparatelor, acesta este scopul: realizarea până la finele acestui an. Important este să îi avem pe toți cu case de marcat și să trecem la conectare.”

Legat de chestiunea zilierilor, reprezentantul Ministerului de Finanțe a spus că taxele aferente vor fi 10% plus contribuțiile sociale, adică 25% (reținuți de către angajator și plătiți la stat).

În timpul dezbaterii s-a pus problema impozitării transportului, cazării și mesei, care acum sunt asimilate cu veniturile salariale. Ideea de la care s-a plecat a fost că nu mai e un lux, ci o necesitate în a folosi forța de muncă din afara zonei de rezidență atât din străinătate, cât și din România. Și atunci, în industrie, ele sunt drepturi salariale.

Alexandru Cristea, Tax Partner: “Zona aceasta a reglementării cheltuielilor de transport, cazare, eventual diurnă trebuie să se afle pe agendă. Teoretic, orice compensație în natură separată de salariu e asimilată ca și contribuție de impozitat identică cu veniturile salariale. De la regula generală sunt și excepții, unde legiuitorul a înțeles că nu e bună o astfel de impozitare. Ori în HoReCa lucrurile nu stau așa. Resursele umane trebuie adunate și relocate. O diurnă bănească pentru oamenii aceștia e obligatorie. La nivel comunitar, fiecare țară are propriile reguli. Eu cred că în HORECA e obligatoriu și transportul. Cheltuielile cu deplasarea personalului, cazare sunt deductibile pe ideea unei deplasări de serviciu. La noi, cred că trebuie să vină o abordare pentru acest lucru.”

Călin Ionescu s-a adresat lui Doru Dudaș cu un exemplu aplicat: “Faptul că eu îl iau din Balotești și îl integrez în producție, el va deveni plătitor de contribuții la stat. La 2 noaptea îl trimit acasă, îi plătesc ore suplimentare și apoi plătesc taxiul și statul vrea să dau 72% pentru acel taxi. Statul ar trebui să mă felicite, nu să ia pentru ceva cu care eu îl trimit acasă!”

În replică, Doru Dudaș, Director General Ministerul de Finanțe a spus că “Suntem deschiși la discuții pentru a găsi soluții. Din punct de vedere fiscal, trebuie o nouă abordare. E un element nou apărut în economie, dar văd că devine un fenomen constant și trebuie să găsim soluții și le vom găsi. Vă dați seama că nu pot veni cu o soluție pe loc, dar pare rezonabil ca un angajator – care își asumă să facă aceste cheltuieli cu angajații lui – să fie suficient. Că sunt bani dați de angajator în scopul menținerii și dezvoltării afacerii sale, iar acești bani conduc la diminuarea profitului propriu. Chiar dacă impozitul specific pe care industria îl dă acum nu e afectat, investitorul e clar afectat. Și atunci, mie, personal mi se pare corect să îl lăsăm în pace cu taxarea pe acestea, mai ales că România are o problemă reală cu forță de muncă.”

În legătură cu legea bacșișului, Dudaș a spus: “Important este să reușim să legiferăm într-o soluție mai bună ca să evităm criticile și inaplicabilitatea în anumite situații.”

Dudaș însă a dorit să tragă un semnal de alarmă: “Voucherele de vacanță sunt foarte importante pentru dezvoltarea industriei ospitalității. Atenție, vă rog! Prin Parlament am văzut o inițiativă legislativă puțin năstrușnică ce venea să spună că pentru cele neutilizate să fie obligat angajatorul să plătească numerar sau cu bonuri de masă. Cred că e mare pericol să deturnăm rolul voucherului de la dezvoltarea industriei!”

Comunitătile sunt cele în care vrei să fii prezent

În ultimul panel, cel de dezvoltare (moderat de Răzvan Gheorghiu –Testa – Tuca Zbârcea și Asociații), industria ospitalității a fost poziționată sub lumina reflectoarelor unor investitori. Sunt afacerile din această nișă dorite de investitori și finanțatori? Eugenia Vasiliu – Axxess Capital, Sergiu Neguț – Co-founder Fintech OS, Partener și Decan Asociat al Maastricht School of Management România, Romulus Andrei – Director Departamentul de Finanțări Banca Transilvania, Tinu Șerbănescu – CEO Trend Hospitality, Dani Isai – CEO Salad Box au încercat să ofere niște răspunsuri.

Eugenia Vasiliu a arătat că doar dacă return-ul investiției este de 15% sau de două ori mai mare, se face investiția. În ceea ce privește perspectiva bancară asupra industriei, reprezentantul BT punctează: “E bine să împărțim industria în 2 zone: restaurant și cafenele care nu au nevoie acută de finanțare. Cu cât urcăm spre zona lanțurilor de restaurante, de hoteluri apar tranzacții de finanțare a proiectelor. Lipsește din zona aceasta de afaceri poate predictibilitatea și sustenabilitatea afacerilor. În zona de tranzacții mari lipsesc tranzacțiile. Există apetitul, dar e în funcție de cerințele fiecărui participant din acest domeniu.” Ca și business angel, Sergiu Neguț spune: “Dacă tot ne obosim să băgăm atât timp din viața noastră în afaceri, hai să facem să fie mare. Comunitățile sunt cele în care vrei să fii prezent.”

CINE ESTE HORA

HORA, este membru în Colegiul de Conducere al Consiliului Consultativ al Turismului din cadrul Ministerul Turismului. Printre realizările HORA: eliminarea impozitării bacșișului, scăderea TVA la 9%, impozitul pe dividende de 5%, Legea privind impozitul specific unor activități, Legea produselor congelate.

CINE ESTE HOSPITALITY CULTURE INSTITUTE

Hospitality Culture Institute reunește lideri din ospitalitate, profesioniști din diverse industrii, arhitecți, reprezentanți media, antreprenori și business angels. Misiunea sa este aceea de a identifica tendințe cu impact economic, social, politic și cultural și de a împărți know-how și soluții aplicate.