Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Republica Moldova este situată în sud-estul Europei, între Ucraina și România, în bazinul Mării Negre, considerat locul de origine al viței-de-vie. Relieful Moldovei este predominat de dealuri joase, iar clima este continentală, pe alocuri cu influențe maritime. Situate între latitudinea 46-47˚, la fel ca și alte regiuni vitivinicole renumite din Europa, viile dispun de un terroir propice producerii vinului de calitate, roșu în regiunile de sud și alb preponderent în centrul țării.
De-a lungul timpul, datorită cultivării acestei tradiții și favorizată din plin de poziția geografică, industria viti-vinicolă a fost ramura cea mai dezvoltată în Republica Moldova. În timpul Uniunii Sovietice, alături de Georgia, Chișinăul asigura peste 70% din producția de vinuri din fostul spațiu sovietic. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, producătorii de vinuri au păstrat tradiția de a exporta în est, încercând în același timp să cucerească și alte piețe. Vinurile moldovenești, produse în mare parte din soiuri franceze, au luat pe parcursul mai multor ani premii și medalii la diferite concursuri de profil.
Embargoul impus de Moscova importului de vin moldovenesc a fost o adevărată lovitură aplicată ramurii vinicole, mulți producători fiind dependenți de piața rusă. Pentru a depăși criza a fost necesară elaborarea de noi planuri economice de dezvoltare, iar producătorii de vinuri au fost nevoiți să stopeze producția și să pună vinurile la păstrare până la găsirea de alternative. De altfel, tradiția moldovenească spune că fiecare gospodar trebuie să aibă un beci, iar în el să îți păstreze vinul făcut de el. Casa moldoveanului are două elemente esențiale: ”casa mare” – camera unde se primesc oaspeții și beciul, unde sunt păstrate merindele și vinul.
Vinăria Purcari – dispune de beciuri construite la sfârșitul sec. XIX, în stil de conac, unde temperatura și umiditatea este constantă. Vinoteca Purcari conține vinurile cele mai reușite, prețul cărora începe de la 100 dolari sticla. Cel mai vechi vin din colecție este din 1951. În beciuri sunt plasate la maturare vinurile în butoaiele de stejar și sticlele de vin înainte de a fi plasate pe piață.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 5 Next
Pivnițele Brănești – la o adâncime de 60 metri, în crestele pietroase ale complexului turistic Orheiul Vechi, pivnițele se întind pe aprox.58 km.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 5 Next
Chateau Cojușna – dispune de galerii subterane în stil medieval, cu străduțe mici completate pînă la refuz de vinuri de colecție, în special vinuri licoroase, dar și cu vinuri aflate la maturare.
Chateau Vartely – o vinărie modernă, care însă are un beci construit conform tradițiilor autohtone.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 4 Next
Galeriile subterane Mileștii Mici – Galerii subterane în calcar, cu o lungime totală de peste 200 kilometri la o adâncime de până la 80 de metri. La suprafață complexul Mileștii Mici are o înfățișare în stilul vechilor cetăți feudale ale Moldove, iar beciurile grandioase cuprind 55 km de galerii în care se desfășoară procese tehnologice de producție și altele zeci în care se maturează vinul în butoaie și în sticle.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 4 Next
Orașul Subteran Cricova – Devenit emblemă a vinificației Moldovei, orașul vinicol subteran Cricova dispune de galerii ce se întind pe 70 km, cu străzi numite simbolic: Dionis, Feteasca, Cabernet-Sauvignon etc. Situate la 11 km de capitala Chișinău, subteranele din var natural, aflate la o adâncime de 35-80 m, găzduiesc 30 milioane litri de vin la o temperatură constantă de 12-14 ˚C și umiditatea de +97-98%.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 5 Next
La Castel MIMI, vinurile şi viţa de vie transmit o istorie de peste un secol. Într-o perioadă scurtă de timp au reușit să găsească un loc de frunte în preferințele iubitorilor de vin. Povestea vinăriei începe în îndepărtatul 1893 când Constantin Mimi plantează primii butași de viță-de-vie pe locul care urma să devină legendar peste ani. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el. Deși a trecut peste un secol de la fondarea sa, Castelul Mimi și-a păstrat istoria și tradițiile.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 4 Next
Familia Luchianov și-a canalizat tot efortul în cultivarea strugurilor pe terenul achiziționat în 2002 de către Alexander Luchianov, care i-a dat nume proprietății de ET CETERA. Alexandru, a început studiul aprofundat al vinificației, devenind un entuziast în materie de vinuri, călătorind și făcând degustări cu intenția de a găsi formula ideală care dă gustul perfect vinurilor. Igor, fratele lui i s-a alăturat, iar după prima recoltă – atunci când primul lot de vin a fost decorat într-un concurs local de vinuri, cei doi frați au decis că este cazul să investească în construcția unei fabrici de vin și în dezvoltarea brand-ului Et Cetera. În 2009, fabrica de vinuri a fost inaugurată, aceasta fiind dotată cu tehnici de vinificație moderne și metode vechi încercate de-a lungul anilor, astfel Et Cetera a atins succesul prin obținerea unor buchete complexe recunoscute pentru aromele și gusturile unicate.
Vinurile Moldovei – la răspântia dintre tradiție și modernism
Prev 1 din 4 Next
Republica Moldova dispune de 112 mii ha de viță de vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în 3 regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ștefan Vodă (sud-est) și Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicație geografică protejată.
Comparativ, țara noastră deține 182,6 mii ha de viță de vie (cifre valabile la nivelul anului 2018), iar această suprafață continua să crească prin ample programe de reconversie. La nivel mondial, România se situează în primele 15 țări representative prin suprafața cultivată. În cadrul Uniunii Europene, România ocupă locul 5 ca suprafață cultivată cu viță de vie și producție de struguri și locul 6 la producția de vin.
Din totalul suprafețelor cultivate, regiunile Moldova și Muntenia dețin cele mai mari ponderi: 45%, respective 29%.
În 2018, exportul vinurilor românești a atins un nivel de 179,3 mii hl cu o valoare estimată la 30,4 milioane Euro. Principalele țări către care s-a exportat au fost: Marea Britanie (29%), Germania (21%), Olanda (13%), R. P. China (10%) și Spania (8%). În ce privește importurile, țara noastră a înregistrat un nivel de 345 mii hl, semnificativ scăzut (-28%) față de anul 2017. Printre țările principale din care s-a importat se numără: Italia (25%), Republica Moldova (23%), Franța (17%), Spania (14%) și Germania (7%).
Revenind la vecinii din Republica Moldova, sectorul viti-vinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova, angajează peste 250 mii de cetățeni la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7% din terenurile arabile.
Arealul viticol constituie circa 112 mii ha plantate cu Vitis Vinifera, dintre care 70 % plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote, etc.), preponderent în zona Codru și 30% soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi, etc.), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupa 36 % din podgorii. Autenticitatea și unicitatea vinului moldovenesc este asigurat prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafețe, printre care: Feteasca Albă, Feteasca Regala, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Plăvai, Viorica etc.
Codru
Vin roşu sec de calitate superioară, asamblaj de Cabernet Sauvignon şi Merlot, recoltaţi de pe plantaţiile din sudul Moldovei. Proporțiile și metodele de asamblaj au fost minuțios elaborate timp de decenii, ajungând să reprezinte în anii 1960 vinul-emblemă al Republicii Moldova. Cuvée ”Codru” a rămas un vin legendă, care continuă să fie produs, conform unui caiet de sarcini special reglementat de autorități.
Negru de Purcari
Vin legendar din soiurile Cabernet Sauvignon, Saperavi și soiul autohton Rara Neagră, produs exclusiv in aria delimitată Purcari, în regiunea Ștefan Vodă. La prima medalie obținută în 1878 la Expoziția mondială de la Paris s-a adăugat faima din timpul URSS, fiind unicul vin al Moldovei care avea dreptul să poarte etichetă în limba engleză, fiind exportat în occident. Vinul este maturat cel puțin 18 luni în butoaie de stejar și se remarcă printr-un buchet rafinat cu nuanţe de prună, ciocolată şi smochine, care se dezvoltă în timp, dezvăluind arome fine de şofran.
Vinul spumant metoda tradițională
Vinul spumant se produce conform unor tradiții locale din soiuri special selectate, prin fermentație naturală în sticlă (metoda tradițională), fiind învechite cel puțin 9 luni și pînă la 3-5 ani în galeriile subterane ale Moldovei. Vinul spumant este de obicei alb sau rozé, se produce și vin spumant roșu. Vinurile spumante se produc din soiuri precum Pinot Noir, Chardonnay, dar și din Sauvignon, Alligote, Feteasca, Rkaţiteli, de pe podgoriile din regiunea vitivinicola delimitată Codru. Pentru a doua fermentare în sticlă, buteliile de vin se stivuiesc si se amplasează în galeriile subterane, unde se păstrează o perioadă stipulată conform categoriei de calitate. Remuajul se efectuează, în mod tradițional, exclusiv manual. Vinul spumant variază de la ”extra-brut”, „brut”, până la ”dulce”.
Divin
Divinul este rachiul de vin cu Indicație Geografică Protejată, produs conform unui caiet de sarcini sub supravegherea autorităților și a asociației de producători. Produs prin dubla distilare, conform metodei tradiționale, din materie primă autohtonă, distilatele de vin sunt învechite cel puțin 3 ani în butoaie de stejar. Fabricat din soiuri precum: Aligote, Chardonnay, Feteasca Albă, Riesling de Rin, Rkaţiteli, divinul este o băutură specială grație vârstei acumulate. Divinul se distinge printr-o nuanță de maroniu cald spre auriu, cu note florale crescute în arome fine de ciocolată, gust armonios, moale, diafan prin puterea cu care încălzește fiecare nerv gustativ.
80% din vinurile produse în Moldova sunt exportate, în peste 50 țări. Top 10 țări în care vinul moldovenesc este consumat cu plăcere sunt: Belarus, Kazahstan, Federația Rusă, Ucraina, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia, Statele Unite ale Americii, China.
Exportul de vinuri reprezintă 13,4 mln dal, în valoare totală de 156,1 mln USD. 40 % din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.
Cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle, înscrisă în Cartea Guinness în 2005 este din Republica Moldova. Denumită „Colecția de Aur”, aceasta este stocată la o adîncime de peste 80 metri, în ”caze” de tip gotic, în galeriile subterane Mileștii Mici. Cel mai vechi vin din colecție este din 1969, la colecție fiind adăugate în fiecare an mii de sticle de vinuri fine, albe și roșii, seci și de desert. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură și umiditate constantă. Vinurile păstrate în ”Colecția de aur” sunt exportate în zeci de state, precum: Japonia, China, Taiwan, Olanda, Cipru, Danemarca, Finlanda, etc.
Foto: Calin Stan www.calinstan.com
Sursa datelor: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Oficiul Național al Vinului al Viei si Vinului și Institutul Național de Statistică.
Cmentariile sunt închise